Ziua Muncii este zi liberă pentru toți românii, fiind inclusă în categoria zilelor libere legale. De 1 mai, românii obișnuiesc să meargă pe litoral sau să facă grătare în aer liber, unde tradiționalii mici sunt nelipsiți.
De ce se mănâncă mici de 1 Mai. Tradiții în Ziua Muncii.
1 mai este Ziua Internațională a Muncii, această amintește de greva generală din Chicago.
Pe 1 mai de Ziua Muncii românii ies de cele mai multe ori în aer liber, iar acest lucru a devenit o „tradiție”. Majoritatea românilor merg pe litoral sau fac grătare în spații verzi, special amenajate.
În anul 1889, Congresul Internaționalei Socialiste a decretat ziua de 1 mai ca Ziua Internațională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorată prin manifestări muncitorești. Cu timpul, 1 mai a devenit sărbătoarea muncii în manifestări țărilor lumii, diverse amploare pe măsură ce autoritățile au convenit cu sindicatele ca aceasta să fie liberă.
Reducerea normei orare zilnice de lucru stă la originea semnificației zilei de 1 mai, de sărbătoare internațională a lucrătorilor. În anul 1872, circa 100 de mii de lucrători din New York, majoritatea din industria construcțiilor, au demonstrat, cerând reducerea timpului de lucru la 8 ore.
Citeste si: A murit cea mai bătrână persoană din lume
Data de 1 mai apare, pentru prima dată, în legătură cu întrunirea, din anul 1886, a Federației Sindicatelor din Statele Unite și Canadei (precursoarea Federației Americane a Muncii). George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor și Tâmplarilor a inițiat introducerea unei rezoluții care stipula ca: „8 ore să constituie ziua legală de muncă de la, și după 1 mai 1886”, sugerând-se organizează muncitorești respectarea acestora. La data de 1 mai 1886, sută de mii de manifestări au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite, însă cea mai mare demonstrație a avut loc la Chicago, unde au mers 90 de mii de demonstrație, din care aproximativ 40 de mii se află în grevă.. Rezultatul: circa 35 de mii de muncitori au câștigat dreptul la ziua de muncă de 8 ore, fără reducerea salariului.
Cu toate că sunt considerați o specialitate românească, micii sunt disputați către România, Bulgaria, Grecia, Serbia și Turcia. Povestea micului vine din secolul al XIX-lea, din zona Balcanilor.
Citeste si: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro
Citeste si: Petrecerile pe iaht, la moda de 1 Mai
Legenda românească spune că micii au fost inventați prima dată la hanul La Iordachi din București, cunoscut și apreciat pentru cârnații săi. În anul 1957, în centrul istoric al Bucureștiului, sa deschis restaurantul care a inventat și a făcut populari mici.
Se spune că într-o zi Iordache Ionescu, proprietarul hanului, a rămas fără mațe pentru cârnați și așa a ajuns să pună carnea direct pe grătar, inventând micii.
Cunoscută și sub numele de „Armindenul”, ziua de 1 Mai vine cu câteva tradiții și obiceiuri. Iată care sunt acestea!
În dimineața zilei de 1 Mai, oamenii trebuie să se spele cu rouă pe față pentru că aceasta simbolizează belșugul, bogăția și sănătatea.
Ritualul trebuie făcut în primele trei zile din luna mai. Potrivit adevărul.ro, Armindenul, una dintre cele mai complexe sărbători din calendarul popular românesc, cu multiple semnificații. Armindenul este considerat protectorul vegetaţiei, al animalelor, al holdelor semănate, viilor şi livezilor, precum şi al oamenilor.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
Citeste si: Locuri de grătar Bucureşti 2022: Unde poţi să faci grătar de 1 Mai fără să primeşti amendă?
La sate, fiecare gospodar își va împodobi porțile cu ramuri verzi pentru bunastare. În funcție de țării, Armindenul este cunoscută sub diverse denumiri- Ziua Pelinului, Ziua Bețivului, Maiul, Băui sau Păui, care au la baza fiecărei practici ritualice sau aspecte inspirate din natură. Numele de Armindeni provine de la cuvântul de origine slavă ierminden, care înseamnă ziua Sfântului Ieremia. În trecut, ziua de Armindeni era respectată cu sfințenie, „pentru a fi sănătoși tot anul”. În această zi nu se lucrează nici acasă, nici la câmp pentru a recolta să fie ferite de furtuni și grindină.
