Cu două zile înainte de reuniunea în care se va decide dacă România va adera la Schengen, președintele Klaus Iohannis spune că negocierile nu s-au încheiat încă, iar discuțiile se vor purta până în ultimul moment. Austria este ultima țară din UE care se opune în mod deschis deschiderii spațiului Schengen către România.
Cancelarul austriac Karl Nehammer, pionul lui Vladimir Putin?
[Sursa foto: Twitter]Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că aderarea României la Spaţiul Schengen se va afla joi, 8 decembrie, pe masa Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne şi că până la acel moment se poartă negocieri.
Citește și: De ce a blocat Ungaria ajutorul financiar al UE pentru Ucraina
"Încă se discută, se negociază. Joi, această chestiune se va afla pe masa Consiliului- în format JAI- de miniştri de interne şi de justiţie, acolo sigur că se va discuta in extenso această chestiune.
Despre opoziţia Austriei cu privire la aderarea României la spaţiul european de liberă circulaţie, preşedintele Iohannis a precizat că "în continuare se discută şi se negociază".
"Nu ne vom opri din discutat şi negociat până în ultimul moment", a afirmat şeful statului.
El a fost întrebat şi dacă România ar putea fi decuplată de Bulgaria în acest dosar. "În condiţiile în care deciziile referitoare la România şi Bulgaria nu sunt tocmai identice, nici rezultatele nu pot fi tocmai identice, dar asta nu înseamnă că nu se poate găsi o formulă de decizie care este convenabilă pentru ambele părţi.
O decuplare este o chestiune care s-a mai discutat şi speranţa mea este să avem o decizie pozitivă şi să nu fie nevoie să discutăm în continuare aceste chestiuni", a precizat Klaus Iohannis.Cu numai două zile înainte de Consiliul JAI din 8-9 decembrie, unde ar trebui să se decidă intrarea în Schengen a României, Bulgariei și Croației, guvernul austriac anunță ferm că este împotriva primirii României și a Bulgariei în spațiul de liberă circulație.
Motivul invocat este acela al migranților ilegali care ar trece prin cele două țări și ar ajunge în Austria.
Cu toate acestea, datele oficiale ale Frontex, instituția europeană care se ocupă de frontierele UE, arată însă în ultimul raport că „Balcanii de Vest reprezintă cea mai activă rută de migrație către UE”, cu 128.438 intrări ilegale în primele zece luni ale acestui an, de trei ori mai mult decât în aceeași perioadă din 2021.
Citeste si: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?- catena.ro
Una dintre teoriile care explică din culisele politice opoziția Austriei este legată de influența uriașă pe care o are Rusia asupra sistemului politic și economic din Austria, țară care nu face parte din NATO.
De ce ar vrea Rusia ca România și Bulgaria să nu fie primite în Schengen? Pentru că acest lucru va genera în cele două țări un uriaș val de frustrare publică și pentru că va crea sentimentul că Uniunea Europeană îi respinge, după cei 11 ani de așteptare.
Cancelarul Austriei a fost primul lider occidental care s-a întâlnit cu Putin după declanșarea invaziei din Ucraina, amintește Digi 24.
Nehammer a recunoscut că această vizită din februarie 2022, pe care a considerat-o drept o „misiune riscantă”, a avut loc la iniţiativa sa, despre care a informat atât Uniunea Europeană, cât şi pe preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, cu care s-a întâlnit la Kiev.
Cancelarul austriac Karl Nehammer, pionul lui Putin?
Cancelarul austriac Nehammer vrea să blocheze accesul României și Bulgariei la Schengen din motive de politică internă, consideră Daniela Pisoiu, cercetător senior la Institutul Austriac pentru Afaceri Internaționale.
"Dânșii doresc să rezolve problema migrației din Austria, sau măcar să arate că iau o poziție dură. Au existat convorbiri cu Ungaria și Serbia, dar progresele sunt minime", a declarat cercetătorul pentru Hotnews.
"La nivel intern, ei încearcă pe toate planurile să arate că sunt capabili de guvernare și, de asemenea, să arate rezultate. Inițial era vorba și de un veto împotriva Croației. Ulterior s-a retras, mai ales din cauza turismului, dat fiind marele număr de turiști austrieci care călătoresc în Croația", a mai spus Pisoiu.
Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, i-a transmis marți o scrisoare preşedintelui Austriei, Alexander Van der Bellen, referitoare la aderarea României la Spaţiul Schengen.
"Urmărim de câteva zile cu mare uimire repoziționarea surprinzătoare a guvernului federal cu privire la preconizata extindere a spațiului Schengen și, legat de acest subiect, anunțata opoziție față de planificata aderare a țării mele, România, recomandată pe baza unor argumente factuale și de Comisia Europeană și de Președinția cehă a Consiliului Uniunii Europene", își începe Hurezeanu mesajul către președintele austriac.
Hurezeanu își exprimă consternarea și îngrijorarea față de încercările de a crea, în spațiul public, impresia existenței unei legături de cauzalitate între aderarea României la Schengen și creșterea presiunii migrației ilegale în Republica Austria.
"Aderarea țării mele la spațiul Schengen nu este doar un dosar tehnic, ci un răspuns la așteptarea întregii societăți românești, societate care s-a implicat profund în acest proces, și o confirmare a contribuției pe care noi de facto o aducem deja prin protejarea frontierei externe a Uniunii Europene și a spațiului Schengen, căruia nu îi aparținem de jure", mai scrie fostul jurnalist român.
Problemele de migraţie cu care se confruntă Austria nu pot fi imputate României, precizează marţi ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode.
Șeful Internelor de la București spune că România îndeplineşte toate condiţiile tehnice pentru aderarea la spaţiul Schengen.
"În mod categoric, ţara noastră nu poate fi sancţionată nemeritat şi nejustificat pentru această situaţie. Nu prin România trece fluxul migratoriu şi nu România este generatoarea acestui flux. Fără doar şi poate, România îndeplineşte toate condiţiile tehnice pentru aderarea la spaţiul Schengen", a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.
Potrivit acestuia, rapoartele rezultate în urma celor două misiuni de evaluare ale României au fost pozitive şi au fost dezbătute în grupuri de lucru inclusiv cu participarea reprezentanţilor Austriei.
Lucian Bode menţionează că, la ultima întâlnire dintre reprezentanţii celor două ministere de interne (Viena, 5 decembrie 2022), statisticile generale prezentate, referitoare la migraţie, rute, returnări, înregistrarea migranţilor în sistemele europene, au fost confirmate de partea austriacă.
"I-am reamintit omologului austriac Gerhard Karner faptul că: la întrevederea noastră din februarie 2022 a susţinut ferm aderarea României la spaţiul Schengen; în timpul Preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene am acceptat realizarea unor misiuni de evaluare voluntară a aplicării acquis-ului Schengen în România; Preşedinţia cehă a Consiliului Uniunii Europene a anunţat încă din cadrul primelor reuniuni că una din priorităţile sale este extinderea spaţiului Schengen; rapoartele rezultate în urma celor două misiuni de evaluare voluntară a României au fost pozitive şi au arătat fără echivoc că ţara noastră este pe deplin pregătită să adere la spaţiul Schengen; Austria şi-a însuşit oficial declaraţia statelor membre cu privire la oportunitatea extinderii spaţiului Schengen inclusiv cu ocazia Conferinţei ministeriale a Forumului Salzburg de la Bucureşti din 16 noiembrie 2022. Îmi menţin afirmaţia fermă că România este pregătită şi merită să adere la spaţiul Schengen, iar aderarea nu constituie un pericol pentru nimeni, ci un mod de a consolida spaţiul Schengen. Funcţionarea spaţiului Schengen depinde în primul rând de voinţa statelor membre de a coopera şi colabora eficient şi solidar", a mai spus ministrul Afacerilor Interne.
vvv
