Este vorba despre „obiecţiile de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, obiecţii formulate de Avocatul Poporului şi, respectiv, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională a amânat deschiderea deliberărilor pentru data de 8 decembrie 2020, având în vedere imposibilitatea constituirii completului de judecată şi faptul că la dosar încă nu au fost transmise punctele de vedere ale preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, solicitate în temeiul art.16
alin.(2) şi art.17 din Legea nr.47/1992, precum şi toate informaţiile solicitate mai multor autorităţi publice în temeiul art.77 din Legea nr.47/1992”, potrivit ordinii de zi de marţi a CCR.
Liderul deputaţilor PNL Florin Roman a declarat că e pentru a treia oară când CCR amână pronunţarea pe proiectul liberalilor care prevede impozitarea cu până la 85% a pensiilor speciale şi precizează că judecătorii Curţii trag de timp într-o speţă care îi priveşte direct.
El a mai explicat că proiectul a ţinut cont de motivarea CCR referitoare la legea privind eliminarea pensiilor speciale.
Pe 26 octombrie, deputatul USR Claudiu Năsui a declarat că în ultimele patru luni, în plină pandemie, peste 3 miliarde lei s-au dus pe pensiile speciale, în timp ce lumea aşteaptă decizia CCR pe această speţă. „Una din priorităţile USR este eliminarea acestor clase de privilegii în care unii români sunt buni de primit, iar alţii doar de plătit”, a adăugat el.
Obiecţiile formulate de Avocatul Poporului şi ÎCCJ vizează modificarea în Parlament a Legii pentru completarea Codului Fiscal în sensul impozitării pensiilor speciale.
Citeste si: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii- catena.ro
Citeste si: Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat- antena3.ro
Citeste si: Un bărbat din Ploiești a sunat la 112 pentru că doi vecini nu răspundeau la ușă. Polițiștii au făcut o descoperire năucitoare- wowbiz.ro
ÎCCJ reproşează că sunt nesocotite decizii succesive ale Curţii în domeniu, că nu a fost consultat CSM şi consideră că sunt încălcate mai multe principii, printre care cel al impunerii fiscale juste şi echitabile şi cel al independenţei judecătorilor.
Pe 17 iunie, Camera Deputaţilor a adoptat legea privind impozitarea pensiilor speciale cu până la 85%, decizie luată cu 307 voturi „pentru”.
Citeste si: Cine a fost prima soție a lui Victor Ponta? Roxana Ponta i-a făcut un băiat. Fotografii inedite
Citeste si: Marea Britanie dă startul vaccinării împotriva Covid-19. Cine este prima femeie care a fost vaccinată
Cotă de impozitare de 10%
Astfel, va fi aplicată o cotă de impozitare de 10% pensiilor cuprinse între 2.000
şi 7.000 de lei şi de 85% celor care depăşesc această valoare.
La sfârşitul lunii ianuarie, în urma unei şedinţe similare celei din iunie, ÎCCJ a decis să sesizeze CCR în legătură cu eliminarea pensiilor speciale, preşedintele instituţiei afirmând atunci într-o scrisoare deschisă, că eliminarea pensiilor ”speciale” este tristă şi stupefiantă că Justiţia este tratată ca o Cenuşăreasă şi că pensiile magistraţilor nu sunt nici speciale şi nici nesimţite.
Demersul ÎCCJ a fost susţinut atunci şi de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Citeste si: Veste bună pentru gospodine și pensionare! Statul oferă bani pentru repartitoare. Cine va putea beneficia de un voucher de 750 de lei- kfetele.ro
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
Citeste si: Imagini fără precedent cu suprafața Soarelui, la cea mai înaltă rezoluție de până acum: „Arată în detaliu frumusețea câmpului magnetic”- antena3.ro
După ce legea a fost adoptată de Parlament, mai multi magistraţi şi-au depus cereri de pensionare, pentru a beneficia de prevederile încă în vigoare referitoare la pensii.
În 6 mai, CCR a decis că legea care elimină pensiile speciale este neconstituţională, în ansamblul său. Curtea a constatat, între altele, că legea are un „caracter profund eterogen”, vizând statute profesionale diferite şi funcţii de demnitate publică, tratate împreună.