Rezultatele PISA 2018 la Citire arată că România a obţinut un scor de 428 de puncte, în scădere cu 6 puncte faţă de testarea PISA 2015, cu 10 puncte mai puţin decât la PISA 2012 şi un punctaj cu 4 puncte peste cel de la PISA 2009, conform Edupedu.ro.
La Matematică rezultatele PISA 2018 înregistrează cea mai mare scădere faţă de testarea anterioară din istoria acestor teste. Este vorba despre 14 puncte pierdute de România faţă de PISA 2015 şi 15 puncte faţă de PISA 2012.
Citeste si: VIDEO| Elevi de 6 ani, atacați cu spray lacrimogen de învățătoare. Părinții sunt revoltați
Citeste si: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro
Citeste si: Femeie din Târgu Jiu, care abia se deplasează pe picioare cu un cadru, filmată în timp ce se urcă la volan și conduce- antena3.ro
Citeste si: Un brașovean a adunat zeci de mașini scoase din uz pe un câmp. Ce au descoperit polițiștii că facea de fapt- wowbiz.ro
Rezultatele PISA 2018 pentru Ştiinţe sunt şi ele mai slabe, diferenţa faţă de cele de la PISA 2015 fiind de 9 puncte, iar faţă de 2012 – 12 puncte.
România a participat la Programul pentru Evaluarea Internaţională a Elevilor – PISA 2018, dezvoltat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltarte Economică (OECD). Elevii de 15 ani au dat în luna aprilie 2018 un test de două ore, pe hârtie, la fel ca in alte 7 state, celalte 72 de ţări care au participat la PISA 2018 susţinând testul pe calculator, potrivit informaţiilor obţinute de Edupedu.ro.
Apoi elevii au completat şi un chestionar de 30-45 de minute, la fel şi profesorii. Eşantionarea a fost făcută ştiinţific, participând la teste peste 5 mii de elevi de 15 ani din clasele a VII-a, a VIII-a şi majoritatea din clasa a IX-a, din peste 180 de şcoli.
Citeste si: VIDEO| Mindfulness la grădiniță. Copiii care învață sa se calmeze singuri
Ministerul Educaţiei explică rezultatele evaluării PISA- care indică rezultate mai slabe pentru elevii români- precum şi factorii care le-au influenţat, printre aceştia numărându-se cel socio-economic, diferenţa de punctaj dintre elevii cu un statut bun din acest punct de vedere şi cei cu un statut mai scăzut fiind semnificativă. De asemenea, o altă remarcă a reprezentanţilor ministerului este aceea că elevii români din medii dezavantajate au aspiraţii şcolare mai reduse, chiar dacă au rezultate foarte bune.
Un elev dintr-o familie cu statut socioeconomic dezavantajat are doar 13% şanse să fie înscris într-o şcoală plasată între primele 25% după performanţă, este o altă constatare a ministerului.
