DNA a cerut procurorului general sesizarea Senatului pentru a incepe urmarirea penala a lui Titus Corlatean in dosarul Diaspora. DNA il acuza pe Corlatean de abuz in serviciu si de impiedicarea exercitarii drepturilor electorale, din functia de ministru de Externe in guvernul Ponta, la acea vreme.
Titus Corlatean este acuzat ca "a organizat discretionar sectiile de votare din strainatate, obtinand astfel un folos necuvenit" pentru Victor Ponta, candidatul PSD.
Citeste si: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro
Cererea DNA pentru incuviinţarea inceperii urmaririi penale a fostului ministru Titus Corlatean a ajuns luni la Senat, urmand ca presedintele sa se consulte cu membrii Biroului Permanent pentru convocarea unei sedinte a acestui for.
Purtatorul de cuvant al presedintelui Senatului, Calin Popescu Tariceanu, anunta: "Cu putin timp in urma, la cabinetul Presedintelui Senatului a sosit referatul oficial al DNA, prin care se solicita incuviintarea urmaririi penale a senatorului Titus Corlatean, fost ministru de Externe".
Redam in continuare comunicatul integral al DNA:
În conformitate cu prevederile legale şi constituţionale, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a transmis procurorului general al P.I.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Senatului, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de CORLĂŢEAN TITUS, senator în Parlamentul României, la data faptelor ministru al Afacerilor Externe, în legătură cu săvârşirea infracţiunilor de:
- abuz în serviciu, cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul,
- împiedicarea exercitării drepturilor electorale.
Solicitarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie referitoare la efectuarea urmăririi penale faţă de Corlăţean Titus, senator, la data faptelor deţinând şi o funcţie ministerială, are în vedere împrejurarea că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În contextul organizării alegerilor prezidenţiale din anul 2014, în calitate de ministru al afacerilor externe, Corlăţean Titus, prin încălcarea procedurilor legale şi prin acte de dispoziţie, a organizat discreţionar secţiile de votare din străinătate, obţinând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus şi susţinut de partidul din care făcea şi el parte.
Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetăţeni români care şi-au putut exercita dreptul de vot în străinătate.
Prin urmare, limitarea accesului la secţiile de votare în străinătate a avut drept consecinţă creşterea procentajului total de voturi favorabile obţinute de acelaşi candidat, în condiţiile în care comportamentul electoral al cetăţenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv.
Pe de altă parte, dreptul de vot cetăţenilor români care locuiesc în străinătate a fost vătămat. Vătămarea s-a realizat atât prin împiedicarea exercitării acestui drept, cât şi prin îngreunarea foarte serioasă a exercitării acestui drept, care a determinat pe mulţi dintre titularii dreptului la vot să renunţe la exercitarea acestuia.
Prin aceeaşi conduită, ministrul de externe a cauzat şi o vătămare a intereselor legitime ale Ministerului Afacerilor Externe, interese care constau în buna funcţionare a misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare ale României în străinătate şi în îndeplinirea de către acestea, în condiţii optime, a atribuţiilor legale privind apărarea, în străinătate, a drepturilor cetăţenilor români.
Sintetic, această îndeplinire defectuoasă a atribuţiile de serviciu s-a concretizat îndeosebi în:
- nesocotirea unora dintre propunerile misiunilor diplomatice de organizare a unor secţii de votare în localităţi în care s-ar fi putut asigura exercitarea dreptului la vot de către un număr superior de persoane
- organizarea, fără vreo documentare ori justificare, de secţii de votare în localităţi care nu au fost propuse de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României.
Cererii transmise i-au fost ataşate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi un număr de 19 volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.
Prezenta cerere de efectuare a urmăririi penale intră sub incidenţa art. 305 alin 4 din C.P.P., prin urmare, persoana faţă de care s-a solicitat sesizarea Senatului pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale beneficiază de prezumţia de nevinovăţie.
Adriana Iliescu a dezvăluit ce pensie are la 86 de ani după o viață dedicată învățământului: ”Nu ne plângem”
Ce a făcut Lucian din Pașcani, după ce a găsit un PORTOFEL cu 500 € pe o stradă din Italia
