Ion Iliescu, acuzat de infracțiuni împotriva umanității. Dosarul Revoluției, trimis din nou în judecată

Procurorul general Gabriela Scutea a anunţat miercuri retrimiterea la Instanţa supremă a dosarului Revoluţiei.

Citeste si: Ion Iliescu ar putea rămâne fără certificatul de revoluționar. Câți bani pierde fostul președinte

Iniţial, dosarul a fost trimis la instanţă în aprilie 2019, însă Instanţa supremă l-a restituit la Parchetul Militar pentru remedierea mai multor probleme din rechizitoriu. 

Ion Iliescu, acuzat alături de Gelu Voican Voiculescu 

Fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare, sunt acuzaţi de săvârşirea unor infracţiuni contra umanităţii.

Citeste si: Cum s-a desfasurat Mineriada din 13-15 iunie 1990

Gabriela Scutea a declarat, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, că ”reluarea urmăririi penale s-a dispus după ce dosarul a fost restituit fizic de ÎCCJ, iar actele de urmărire penală și redactarea rechizitoriului au fost făcute în 5 luni și 15 zile”.

Citeste si: Bebe la 1 luna – dezvoltarea bebelusului si sfaturi pentru parinti- catena.ro

Citeste si: Irina Columbeanu și-a lăsat tatăl și a plecat din România, dar nu s-a întors nici la Monica Gabor. Unde se află în aceste momente fiica lui Irinel Columbeanu?!- wowbiz.ro

Scutea a mai precizat că reluarea dosarului de către un alt procuror ar fi însemnat o perioadă foarte mare de timp chiar și doar pentru citirea volumelor dosarului Revoluției.

În 8 aprilie 2019, procurorii Secţiei militare din Parchetul General au trimis în judecată dosarul Revoluției din decembrie 1989, în care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus şi Emil Dumitrescu au fost puși sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii. Dosarul cauzei cuprintre 3.330 de volume, dintre care 2.030 au fost instrumentate după 13 iunie 2016.

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis, în 2021, ca dosarul Revoluției să se întoarcă la Parchetul Militar, după ce, în octombrie 2020, Curtea Supremă a exclus mai multe probe depuse de Parchetul Militar la dosar,

printre care rapoartele întocmite de SRI și de Comisia parlamentară de anchetă a revoluției care a funcționat în anii 90. Instanța supremă a identificat mai multe probleme de legalitate în investigația procurorilor militari, iar magistrații sunt nevoiți să refacă ancheta la 32 de ani de la evenimentele din 1989.

Citeste si: Bogdan de la Ploiești, dezvăluiri emoționante despre povestea sa de dragoste cu Cristina Pucean: „Numai Dumnezeu ne poate despărți. Simt că este jumătatea mea.”- kfetele.ro

Citeste si: Mesajul dur transmis de Cheloo după ce o tânără de 19 ani a fost ucisă de urs în Jepii Mici: ”Vrem și noi statut de specie protejată”- radioimpuls.ro

Ion Iliescu, membru şi preşedinte al C.F.S.N., Gelu Voican Voiculescu, membru C.F.S.N. şi fost viceprim-ministru al Guvernului României, Iosif Rus, fost comandant al Aviaţiei Militare, şi Emil (Cico) Dumitrescu, fost membru CFSN, sunt acuzaţi în dosarul Revoluţiei din decembrie 1989 de infracţiuni contra umanităţii.

Ce spun procurorii despre psihoza generalizată a terorismului la Revoluție

Probatoriul administrat, arată Parchetul, a relevat că întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia.

Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N.

a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român. Cercetările vizează faptul că prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc.

În acest context, în intervalul 22-30.12.1989 au fost trase aproximativ 12.600.000 de cartuşe. Psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22.12.1989, 862 de decese, 2.150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00), arată procurorii.