Dragobete 2023. Legenda sărbătorii iubirii. Cine a fost, de fapt, Dragobete?
Dragobete 2023. Sărbătoarea iubirii este o ocazie minunată pentru a le arăta persoanelor la care ținem cu adevărat cât de mult înseamnă pentru noi. În fiecare an, pe 24 februarie, românii sărbătoresc Dragobetele!
Dragobete 2023. Dragobete, zeul dragostei, era cunoscut și sub numele de Cap de Primăvară. De cele mai multe ori poate fi asemănat cu Cupidon zeul dragostei la romani sau cu Eros, zeul iubirii la greci.
Cine a fost Dragobete? Este sărbătorit în fiecare an pe 24 februarie!
Dragobetele este sărbătorit în fiecare an pe data de 24 februarie.
În 2023, sărătoarea autentică a iubirii este celebrată într-o zi de vineri. După anul 1990, românii au ales să sărbătorească, împrumutând din Occident și Valentine's Day, Ziua Îndrăgostiților care are loc în fiecare an pe data de 14 februarie.
De-a lungul anilor au existat și momente în care sărbătoarea a fost contestată, românii alegând să sărbătorească și să respecte tradițiile autohtone și datinile de Dragobete.
Legenda lui Dragobete, fiul Babei Dochia
În legenda populară, se spune că Dragobetele este fiul babei Dochia. El era un tânăr chipeș, iubăreț, care seducea toate femeile care-i apăreau în cale. În prezent, Dragobetele reprezintă simbolul suprem al dragostei autohtone.
Celebrarea Dragobetelui se bucură de o simbolistică aparte, extrem de bogată și interesantă.
Acesta reprezintă atât începutul, cât și sfârșitul, începerea unui nou anotimp, moment în care natura începe să prindă viață, dar și sfârșitul desfrâurilor lumești deoarece începe Postul Sfânt al Paștelui.
Potrivit legendelor, Dragobete s-a îndrăgostit de o tânără frumoasă cu care s-a căsătorit fără a avea acordul mamei sale.
Pentru a se răzbuna, Baba Dochia a trimis-o pe tânără într-o zi rece de iarnă să spele la râu un ghem de lână neagră spunându-i: „ Du-te la pârâu şi spală acest ghem, să te întorci acasă abia când acesta devine alb şi curat! ”.
Tânăra s-a chinuit la pârâu să spele ghemul până când degetele au început să îi sângereze de la frig, dar nu se putea întoarce acasă până când ghemul nu era alb.
Iisus Hristos i-a dăruit din milă fetei o floare roșie cu ajutorul căreia să albească ghemul. Când soacra sa, Baba Dochia a auzit povestea a spus că cel care i-a dăruit floarea nu era un simplu prieten, nu L-a recunoscut pe Iisus Hristos și l-a numit Mărțișor.
Auzind acestea, Baba Dochia a mers pe munte cu turma de oi, crezând că a venit primăvara, pentru că în opinia ei fata nu avea de unde să aibă floarea.
În călătoria sa a început să își scoată cele doisprezece cojoace unul câte unul. Vremea s-a modificat. Dacă la începutul zilei se făcuse frumos, cu cât a redus numărul cojoacelor era din ce în ce mai urât. Începuse ninsoarea și înghețul. Baba Dochia și oile sale au înghețat și legenda spune că s-au transformat în stană de piatră.