exclusiv: Ea a fost prima Miss România! Cât de frumoasă era Magda Demetrescu

În martie 1929, Bucureștiul a avut, pentru câteva zile, aerul unei capitale care voia să fie privită. Pe Calea Victoriei, în fața Cercului Militar - actuala Casă a Armatei, în saloane și în paginile revistelor ilustrate, frumusețea devenise eveniment public.

În mijlocul acestei agitații elegante se afla o tânără de 17 ani: Magda Demetrescu, din București. Ea avea să fie prezentată de Realitatea Ilustrată drept „MISS ROMÂNIA”, titulatură care apărea clar pe coperta revistei din 23 martie 1929.

Nu era doar o fotografie frumoasă. Era începutul unei povești despre România interbelică, despre presă, mondenitate, ambiție națională și despre o tânără trimisă peste Ocean să poarte, pe o eșarfă tricoloră, ideea de frumusețe românească.

Primăvara în care Bucureștiul a ales prima Miss România

Concursul organizat de Realitatea Ilustrată a avut loc în martie 1929, iar amploarea lui pare greu de imaginat astăzi. Nu era un simplu eveniment de salon, ci o desfășurare publică, cu juriu, cortegiu, automobile, fotografi și o mulțime care urmărea fiecare apariție.

Revista avea să scrie, fără modestie, că nu fusese doar un concurs: „Un concurs? Nu!! Ci un mare eveniment pentru capitala țării, cum și pentru țara întreagă”.

În aceeași relatare, strada Sărindar până în Calea Victoriei era descrisă ca „o mare de capete”, iar ieșirea candidatelor provoca o aglomerație „fantastică”.

Pe 24 martie 1929, Realitatea Ilustrată publica articolul cu titlul limpede: „D-ra Magda Demetrescu a fost aleasă «Miss România»”. Era momentul în care sintagma primea un chip, un nume și o imagine publică. Nu o etichetă retrospectivă, nu o formulare inventată mai târziu, ci titlul folosit atunci, în presa vremii.

În finala concursului, juriul a reținut mai întâi cinci candidate: Magda Demetrescu, Nadeja Oculici de Kosariny, Maria Danacu, Ortansa Tănăseanu și Tinella Stavrache. Apoi, după un ultim examen, au rămas trei: Magda Demetrescu, Ortansa Tănăseanu și Nadeja Oculici de Kosariny. Decizia finală a venit greu, după deliberări îndelungate.

În cele din urmă, Magda Demetrescu a fost aleasă. Avea 17 ani.

Citește și: VIDEO „Contează atitudinea pe care o ai”. Concursurile de miss, muncă și provocări

Cine a fost, de fapt, prima Miss România

Întrebarea pare simplă, dar România interbelică avea talentul de a complica frumos lucrurile. Cine a fost, de fapt, prima Miss România? Magda Demetrescu? Mărioara Gănescu? Tița Cristescu? Răspunsul cel mai cinstit este că depinde de concurs, de organizator și de circuitul monden în care a fost acordat titlul.

La sfârșitul anilor ’20, concursurile de frumusețe începeau să câștige popularitate și în România. Nu exista însă, în sensul de astăzi, un concurs național unic, oficial, centralizat, recunoscut de toată lumea. Existau inițiative private, organizate de reviste, publicații sau sponsori, fiecare cu propriile reguli, propriile jurii și propriile ambiții de notorietate.

De aceea, cursa pentru „prima Miss România” nu era neapărat o cursă între concurente, cât una între organizatori.

Fiecare revistă care lansa un astfel de concurs voia să fie prima, să impună titlul, să dea imaginea oficială a frumuseții românești și să-și lege numele de un fenomen modern, spectaculos și foarte vandabil.

În acest sens, Magda Demetrescu a fost prima Miss România a concursului organizat de Realitatea Ilustrată, publicația care a trimis-o, în 1929, să reprezinte România la Galveston, în Statele Unite.

Mărioara Gănescu aparține unui alt circuit, legat de Ilustrațiunea Română. Tița Cristescu apare, la rândul ei, în memoria publică drept una dintre primele mari frumuseți ale acestor competiții interbelice.

Nu era, așadar, o singură coroană, ci mai multe începuturi. Mai multe reviste, mai multe scene, mai multe titluri și, din fericire, destule frumuseți pentru toate. România nu ducea lipsă de chipuri care să aprindă imaginația publicului și să transforme un concurs monden într-un eveniment național.

Din respect pentru memoria acestor femei, poate că cea mai dreaptă formulă este să nu le așezăm una împotriva celeilalte. Fiecare a fost „prima Miss România” în lumea pe care a deschis-o. Fiecare a purtat, într-un fel, începutul unei epoci în care femeia ieșea din fotografia de familie și intra în spațiul public: admirată, comentată, fotografiată, uneori idealizată, dar tot mai vizibilă.

Magda Demetrescu, Mărioara Gănescu, Tița Cristescu și celelalte tinere ale acelor ani au fost mai mult decât câștigătoarele unor concursuri de frumusețe. Au fost semnele unei modernizări mondene, dar și ale unei forme timpurii de emancipare: femeia devenea imagine publică, simbol național și protagonistă a propriei povești.

Citește și: VIDEO Fostă Miss Europa, moarte tragică

Cine era Magda Demetrescu, fata care a cucerit juriul

Presa vremii nu a prezentat-o pe Magda Demetrescu doar ca pe o câștigătoare. A construit în jurul ei un portret aproape literar, în stilul epocii, cu formule care astăzi par teatrale, dar care arată perfect fascinația produsă de apariția ei.

„Magda Demetrescu. Un poem plin de muzicalitate, un vis, o reverie”, scria Realitatea Ilustrată, în martie 1929. În același text, tânăra era descrisă drept „frumoasă ca o zână din poveștile trecutului”.

Era genul de limbaj pe care presa mondenă interbelică îl folosea fără rezerve. Frumusețea era pusă în scenă, împodobită cu metafore și transformată într-un simbol. Magda nu mai era doar o adolescentă din București, ci devenea, în paginile revistei, „prima reprezentantă a frumuseții naționale românești”.

Momentul alegerii a fost încărcat de emoție. Revista consemna că, atunci când i s-a comunicat hotărârea, Magda Demetrescu „leșină de emoțiune”. După ce și-a revenit, i s-a conferit titlul de „Miss România”, împreună cu „eșarfa tricoloră brodată”.

Acesta este unul dintre detaliile cele mai frumoase ale poveștii. Titlul nu era doar un nume spectaculos. Era legat de un gest simbolic: o eșarfă tricoloră, purtată de o tânără care urma să reprezinte România în afara țării.

Citește și: VIDEO A fost aleasă Miss International România

Cât de frumoasă era Magda Demetrescu

Întrebarea pare simplă, dar răspunsul trebuie citit cu ochii epocii. Frumusețea Magdei Demetrescu apare în fotografii cu tot codul vizual al anilor ’20: profil elegant, păr scurt, privire calmă, machiaj discret, o feminitate a liniilor curate și a misterului de studio.

Pe coperta din 23 martie 1929, Magda apare din profil, cu chipul luminat lateral, într-o fotografie semnată de studioul Foto-Goldstein. Sub imagine, legenda spune: „«MISS ROMÂNIA» D-ra Magda Demetrescu, din București”.

Dar presa nu s-a mulțumit cu imaginea. A transformat-o în literatură. Ion Pribeagu, într-un text publicat de Realitatea Ilustrată sub titlul „Concursul de frumusețe. Cum a fost aleasă «Miss România»”, descria apariția ei cu entuziasmul unei scene de teatru: „O explozie de șoapte: — Ce frumoasă-i!/ Ce păpușe!”.

Tot el scria: „Ochi învăluiți în flăcări, fruntea fără diademă/ Brațe de zăpadă, albe, mlădieri de crisantemă”. Apoi continua cu imaginea unei tinere desprinse parcă din imaginarul popular: „Siluetă de Ileană Consânzeană din povești”.

Astăzi, aceste formule trebuie citite ca documente de epocă. Ele spun la fel de mult despre Magda Demetrescu, cât spun despre felul în care România interbelică își imagina frumusețea: grație, tinerețe, eleganță, feminitate, dar și reprezentare națională.

În ochii presei din 1929, Magda nu era doar frumoasă. Era „frumusețea românească” trimisă să fie văzută de lume.

Eșarfa tricoloră, automobilul cu flori și triumful de pe Calea Victoriei

După alegere, povestea Magdei Demetrescu a căpătat imediat dimensiunea unui spectacol public. Realitatea Ilustrată nota că un automobil acoperit cu flori a purtat-o „în triumf pe Calea Victoriei”, împreună cu suita ei, în ovațiile mulțimii.

Imaginea este aproape cinematografică: o tânără de 17 ani, eșarfă tricoloră, flori, Calea Victoriei, lumea îngrămădită la ferestre și pe stradă. Revista scria că fiecare voia s-o vadă, să-i atingă rochia sau să primească o floare din cele care o înconjurau.

Seara, în saloanele Cercului Militar, a avut loc serata în onoarea „frumuseților României”. Au participat membri ai corpului diplomatic, Alexandru Vaida-Voevod, corpul ofițeresc din Capitală și un public select. Magda Demetrescu a fost, cum era de așteptat, centrul atenției. Revista nota că „punctul principal și ținta tuturor felicitărilor” a fost tânăra îmbrăcată într-o splendidă toaletă de bal, purtând eșarfa tricoloră.

Finalul relatării din Realitatea Ilustrată spune totul despre felul în care presa a încărcat momentul cu sens național: „Un succes al nostru, un succes al frumuseții românești, un succes al țării”.

La scurt timp, Magda apărea și în alte contexte publice. În aprilie 1929, revista o prezenta la arena Romcomit, la inaugurarea sezonului de fotbal. „Cea mai frumoasă fată din România, — cum este și natural, — adoră sportul”, scria publicația, notând că fusese „îndelung aclamată”, curioșii fiind de această dată cățărați prin copaci.

Prima Miss România devenise, în doar câteva săptămâni, personaj monden.

Citește și: VIDEO România, apariție fabuloasă la Miss Universe

Drumul spre Galveston

 

 

În mai 1929, Magda Demetrescu a plecat spre America. Realitatea Ilustrată a consemnat momentul sub titlul „Plecarea «Miss României» la Galveston”.

Potrivit revistei, în ziua de 2 mai, la ora 10.15 seara, Magda Demetrescu, numită în text „MISS ROMÂNIA 1929”, a plecat la Paris cu trenul Simplon. De acolo urma să meargă la Saint-Nazaire, unde se îmbarca pe vaporul Guadeloupe, cu destinația Galveston, Texas.

Pentru presa vremii, momentul avea o încărcătură simbolică puternică. „Pentru prima dată, culorile noastre naționale vor figura la concursul internațional de frumusețe din America”, scria Realitatea Ilustrată. Revista își asuma, de altfel, rolul de inițiatoare și organizatoare a concursului, precizând că ea provocase invitația României la competiția internațională.

Magda a plecat însoțită de Maria N. Demetrescu, prezentată drept mătușa și mama ei adoptivă. Vaporul Guadeloupe urma să îmbarce frumusețile europene și să facă escale în Insulele Canare și la Havana, înainte de sosirea la Galveston.

Peste Ocean, românii din Statele Unite pregătiseră un comitet special de recepție pentru „MISS ROMÂNIA”. Iar înainte de plecare, Realitatea Ilustrată i-a dăruit un automobil Fiat, prezentat în paginile revistei ca un omagiu adus „primei frumuseți reprezentative a României”.

După concurs, Magda Demetrescu a rămas în paginile revistei ca o reușită. Pe o copertă publicată ulterior, Realitatea Ilustrată nota că „MISS ROMÂNIA”, D-ra Magda Demetrescu, „a obținut un formidabil succes la concursul internațional de frumusețe din Galveston”.

Magda Demetrescu Tocaciu, urma discretă din 1945

 

 

După strălucirea anului 1929, urmele Magdei Demetrescu devin mai rare. Dar nu dispar cu totul. Dincolo de fotografiile de copertă, de eșarfa tricoloră și de drumul spre Galveston, viața ei a continuat într-o Românie care, în mai puțin de un deceniu, avea să se schimbe dramatic.

În 1938, numele ei apare într-un anunț de pomenire publicat în ziarul Universul. Nu mai este prezentată ca „Miss România”, ci într-un context de familie. Anunțul îi menționează pe Ana Tocaciu, pe Alexandru, Frasinel și „Valentin cu Magda”, alături de Doamna Maria Demetrescu și întreaga familie. Era parastasul de 40 de zile pentru Frantz Tocaciu, dar și pomenirea lui Nicolae Demetrescu, fost arhitect la Creditul Urban, și a Eugeniei N. Demetrescu, născută Purgia.

Este un detaliu mic, dar important. În spatele titlului de Miss România se conturează, astfel, o altă etapă a vieții ei: Magda Demetrescu devenise Magda Demetrescu Tocaciu, legată prin căsătorie de familia lui Valentin Tocaciu. Iar anunțul din 1938 are ceva cald și discret: cele două familii apar împreună, în aceeași pomenire, semn al unei legături asumate, nu doar al unei simple mențiuni sociale.

Șapte ani mai târziu, în ianuarie 1945, numele ei reapare într-un loc cu totul diferit de revistele mondene ale tinereții: într-o rubrică de acte notariale din ziarul Argus. Nu mai este adolescenta cu eșarfă tricoloră, nici Miss România aclamată pe Calea Victoriei, ci „Demetrescu Magda Tocaciu”.

Mențiunea apare la secțiunea „Vânzări-Cumpărări”, într-o tranzacție privind un imobil de pe strada Gr. Alexandrescu nr. 70, în valoare de 7 milioane de lei.

Este o apariție seacă, birocratică, dar tocmai de aceea puternică. În același ziar, pe aceeași pagină, România anului 1945 se vede în toată schimbarea ei: burse, licitații, falimente, acte notariale, anunțuri administrative și mălai distribuit la brutării pe cartelă.

De la automobilul acoperit cu flori la rândurile reci ale unei rubrici notariale, se întinde nu doar viața unei femei, ci prăbușirea unei lumi.

După 1945, România intra într-o epocă întunecată. Lumea balurilor, a revistelor ilustrate, a seratelor de la Cercul Militar și a Bucureștiului boem avea să fie acoperită, treptat, de tăcere. Nu știm încă, din documentele găsite până acum, ce s-a întâmplat mai departe cu Magda Demetrescu Tocaciu. Dar știm că urmele ei publice se sting tocmai când peste România se trage cortina unei istorii.

Abia după zeci de ani, românii au început să redescopere cu uimire și fascinație acea lume interbelică: elegantă, contradictorie, fragilă, dar vie.

Iar printre chipurile ei se află și Magda Demetrescu, prima Miss România. Fata de 17 ani care, într-o primăvară din 1929, a fost aclamată pe Calea Victoriei și trimisă peste Ocean să ducă, până la Galveston, frumusețea unei țări care încă visa să fie privită de lume.