Echinocţiul de toamnă, 22 septembrie 2021: Ce se spune despre această zi în tradiţia populară? Ziua este egală cu noaptea
Echinocţiul de toamnă, 22 septembrie 2021. Iată când are loc echinocțiul de toamnă și ce se spune în tradiția populară despre acest eveniment! Ziua este egală cu noaptea
Author: Alina Raducu marți 21 septembrie 2021 , 08:44
Echinocţiul de toamnă, 22 septembrie 2021. Echinocțiul de toamnă marchează intrarea în anotimpul toamna și nu se produce la aceeaşi dată, deoarece anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. Astfel, de când avem calendarul gregorian (1582), echinocţiul de toamnă s-a produs în zilele de 21, 22, 23 sau 24 septembrie, dar cel mai frecvent a avut loc la 22 sau 23 septembrie.
Ce se spune despre echinocțiul de toamnă în tradiţia populară?
Totodată, la echinocţiul de toamnă, ca și la cel de primăvară, ziua este egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ.
De asemenea, pe data de 22 septembrie la ora 22,21 este momentul în care Soarele trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu ecuatorul ceresc, potrivit site-ului www.astro-urseanu.ro.
După echinocţiul de toamnă, ziua devine tot mai scurtă iar noaptea tot mai lungă, până la solstiţiul de iarnă, din 21 decembrie 2020.
Cuvântul "echinocţiu" derivă din latinescul "aequinoctium", format din "aequus"- "egal" şi "nox", "noctis"- "noapte".
Totodată, în zona Polului Nord începe lunga noapte polară, iar în cea a Polului Sud, Soarele va sta deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocţiului de primavară.
Conform tradiției populare, după cum va fi timpul în această zi așa va fi și anul viitor: dacă plouă dimineața, va fi primăvara ploioasă; soare la amiază înseamnă an bun; dacă plouă, va fi an ploios, dacă e soare, va fi an secetos; vremea posomorâtă înseamnă toamnă rea, tunetele anunță toamnă lungă.
În tradiție se mai crede că stadiul viermelui din gogoașa de stejar prezice dacă anul va fi sec sau mănos.
Calendarul popular mai păstrează în zona echinocţiului de toamnă amintirea unui străvechi început de an, marcat de moartea şi renaşterea Zeiţei Mumă, de origine neolitică, peste care părinţii bisericii creştine au suprapus moartea, numită Adormirea (15 august), şi naşterea Fecioarei Maria (8 septembrie), potrivit volumului ''Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român'' (2000), de Ion Ghinoiu, notează Agerpres.
Totodată, la 8 septembrie, sărbătoarea Naşterea Maicii Domnului (Sfânta Maria Mică) marchează sfârşitul verii şi începutul toamnei.
Vremea se răceşte, începe migraţia păsărilor, iar o vorbă populară spune că acum se schimbă pălăria cu căciula.