Elena Udrea, după condamnarea la 8 ani de închisoare: O blestem pe judecătoare
Fostul ministru și parlamentar Elena Udrea a fost condamnată, în primă instanță, la 8 ani de închisoare într-un dosar în care și fiica fostului președinte Traian Băsescu, Ioana, a primit cinci ani de închisoare. Este vorba de dosarul finanţării campaniei electorale din 2009.
Elena Udrea: Am adus toate probele care se puteau aduce
„ M-am întors în ţară cu convingerea că ceva s-a schimbat şi că poţi să te aperi, poţi să aduci probe că acuzaţiile procurorilor, dnei Kovesi, sunt nelegale, nedovedite. Am probat în acest dosar absolut...Nu ştiu ce să mai fac. Am făcut tot ce se putea face. Am adus toate probele care se puteau aduce să demonstrez că acuzaţiile aduse erau rupte de realitate ”,
a spus Elena Udrea, într-o intervenția la un post TV după aflarea sentinței.
Fostul ministru a precizat că decizia este un „şoc” pentru ea. „Am sperat că voi avea parte de o judecată corectă. Unde să te retragi în altă ţară? Mai există vreo ţară în care să nu funcţioneze Justiţia la comandă? Cine e în spatele judecătorilor? Cine vrea să se dea pedepse aşa de mari? Am omorât pe cineva? Am ajuns să să dăm pentru fapte
de corupţie mai mult decât pentru crime, pentru violuri”, a declarat Udrea la Antena 3.
De asemenea, fostul ministru al Dezvoltării a blestemat-o şi pe judecătoarea care a condamnat-o.
„Această femeie (n.r.- judecătoarea) a ţinut să mă condamne chiar şi pe cele mai absurde acuzaţii din acest dosar. Nu pot să cred că are ceva personal pe mine. O blestem să simtă copiii ei ce simt copiii mei”, a mai afirmat Udrea, potrivit Adevarul.ro.
DNA a cerut inițial 12 de închisoare pentru Elena Udrea şi 15 ani pentru Ioana Băsescu
Elena Udrea a fost condamnată la 8 ani de închisoare cu executare în acest dosar, după ce judecătorii Curții de Apel au contopit două pedepse: 6 ani pentru spălare
de bani și cinci ani pentru luare de mită.
În același dosar, fiica fostului președinte, Ioana Băsescu, a fost condamnată la 5 ani de închisoare cu executare. Și aici judecătorii au contopit o pedeapsă de trei ani pentru luare de mită și alți trei pentru instigare la delapidare.
În anul 2017, mai exact în luna mai, procurorii DNA i-au trimis în judecată la instanţa supremă pe fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului Elena Udrea, pe care o acuză de instigare la luare de mită şi spălare a banilor, pe fostul secretar
general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheorghe Nastasia.
Alături de ei, la dosar au fost trimiși și fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea Victor Tarhon, pentru luare de mită, pe Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului preşedinte Traian Băsescu, pentru instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor şi pe Ioan Silviu Wagner, director general al unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, pentru delapidare.
Tot atunci, DNA a dispus trimiterea în judecată a lui Dan Andronic pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului. Andronic a fost achitat acum, în decizia din prima instanță.
Procurorii menţionează în rechizitoriu că în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală.
Anchetatorii au argumentat că legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era făcută de către Elena Udrea. Ea
conducea atunci un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat că intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare.
Remiterea foloaselor infracţionale era disimulată prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă, menţionează procurorii DNA.
Sentințele nu sunt definitive și pot fi atacate la Curtea Supremă.