In articol:
- Care sunt formele grave de violență?
- Prevederile proiectului
- Ce se întâmplă dacă este refuzată participarea la consiliere?
Cum va gestiona Ministerul Educației cazurile de violență în școli? Un proiect în acest sens se află în dezbatere publică și definește formele grave de violență, precum și modul în care ele trebue gestionate de reprezentanții unităților de învățământ și ai altor instituții.
Așadar, vătămarea corporală, inclusiv cea din culpă, jignirile, aruncarea cu obiecte, amenințarea, imobilizarea copilului, instigarea la violență sau ură, determinarea sinuciderii și semnele obscene sunt definite ca forme grave de violență.
Elevii implicați în asemenea acte vor fi obligați să participe la ore de consiliere școlară sau psihologică, potrivit proiectului. În caz contrat, autoritățile intervin și pot cere instanțelor de judecată să emită decizii referitoare la obligarea lor la consiliere.
Citește și: Situație dramatică la Târgu Jiu: o femeie a fost înjunghiată de soț pentru că a cerut divorțul
Care sunt formele grave de violență?
Proiectul pus în dezbatere publică de Ministerul Educației prevede că toate formele de violență care constituie infracțiuni se consideră forme grave de violență.
Ministerul Educației ia măsuri cu privire la violențele în școli
„Fără a se considera o enumerare exhaustivă, se consideră forme grave de violenţă între copii următoarele:
● Forme de abuz fizic, care constituie infracţiuni precum: vătămarea corporală, vătămarea corporală din culpă, lovirea sau alte violenţe, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte, uciderea din culpă, omorul, omorul calificat;
● Alte forme de abuz fizic: automutilarea, lovirea, aruncarea cu obiecte, imobilizarea copilului;
Citeste si: Cod galben de PLOI torențiale, descărcări electrice și GRINDINĂ! Care sunt județele afectate?- kanald.ro
● Forme de psihologic, care constituie infracţiuni precum: instigarea la violenţă, incitarea la ură şi discriminare, ameninţarea, şantajul, hărţuirea, lipsirea de libertare în mod ilegal, determinarea sau înlesnirea sinuciderii;
● Alte forme de abuz psihologic: bullyingul şi cyberbullyingul, semnele obscene, injuriile şi jignirile, calomnia, terorizarea;
● Forme de abuz sexual, care constituie infracţiuni precum: agresiunea sexuală, actul sexual cu un minor, violul, coruperea sexuală, racolarea minorilor în scopuri sexuale, exploatarea sexuală, pornografia infantilă;
● Alte forme de abuz sexual: molestarea sexuală verbală (expunerea copilului la injurii sau limbaj cu conotaţie sexuală), sextingul, sexualizarea;
● Traficul de minori ”, se arată în proiectul publicat de ministerul de resort.
Citește și: VIDEO- Puști de tip airsoft, cadou de la o mamă din Prahova pentru fiii săi de 7 și 10 ani
Prevederile proiectului
Documentul preve că, în situația în care elevul sau personalul școlii este martor sau i se raportează o situație gravă de violență între preșcolari/elevi, în spațiul școlar și există o amenințare reală la viața, sănătatea sau siguranța preșcolarilor/elevilor implicați, elevii sau personalul școlii trebuie să apeleze imediat la serviciul unic de urgență 112.
În cazul unei suspiciuni cu privire la săvârșirea unei fapte prevăzute de Legea penală și dacă până în momentul respectiv nu a fost sesizat serviciul unic de urgență 112, directorul unității de învățământ sesizează verbal și în regim de urgență dispeceratul de Poliție și totodată anunță părinții copiilor implicați. Acestora din urmă le solicită să se prezinte la școală pentru gestionarea situației, în interesul superior al copilului.
Citeste si: Veste excelentă pentru femeile din țara noastră! Cine poate ieși mai rapid la pensie- kfetele.ro
Procedura mai prevede ca personalul şcolii delegat de director să izoleze victima sau victimele de autorul/autorii faptei de violenţă, conducându-i în spaţii unde se simt în siguranţă, pentru reducerea nivelului de stres şi pentru protecţie.
„În situaţia în care există suspiciunea comiterii unei infracţiuni, directorul şcolii nu permite interogarea elevilor implicaţi (audierea elevilor este realizată exclusiv de către organele de cercetare penală specializate, în prezenţa unui psiholog în cazul victimelor, respectiv a unui reprezentant DGASPC în cazul autorilor)”, mai prevede proiectul.
Prevederile proiectului propus de Ministerul Educației
În document se mai regăsește că, dacă nu există suspiciunea comiterii unei infracțiuni, minorii implicați (autor/autori și victimă/victime) sunt intervievați pe cât posibil o singură dată, separat, în prezența a cel puțin unui părinte/reprezentant legal pentru copiii sub 14 ani, de către consilierul școlar/psihologul DGASPC. Totul s-ar întâmpla la decizia managerului de caz, într-un spațiu care garantează confindențialitatea. „Consilierul şcolar poate desfăşura interviul numai dacă are studii de psiholog, recomandabil să deţină atestat de liberă practică ca psiholog, şi numai dacă are pregătire în intervievarea copiilor victime/autori”, potrivit documentului.
Ce se întâmplă dacă este refuzată participarea la consiliere?
„Pe baza rezultatelor evaluării, directorul, educatoarea profesorul de învăţământ primar/dirigintele, consilierul şcolar, cu consultarea managerului de caz DGASPC, propun sancţiuni pentru autor/autori. Consiliul profesoral validează sancţiunile propuse. Sancţiunea se comunică elevului/elevei şi părinţilor/tutorilor legali, în scris, de către personalul de conducere al unităţii de învăţământ, în termen de cel mult 30 de zile de la data deciziei. Părinţii/tutorii legali sau elevii majori au dreptul de a contesta, în termen de 15 zile de la comunicare, decizia respectivă la consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar”, prevede proiectul Ministerului Educaţiei.
Dacă elevii și/sau părinții/reprezentanții legali refuză în mod repetat participarea la ședințele de consiliere școlară și/sau de intervenție psihologică și psihoterapeutică, cuprinse în Planul de reabilitare și/sau reintegrare socială, DGASPC și Inspectoratele școlare pot solicita instanțelor de judecată să dispună obligarea, prin hotărâre judecătorească, a elevilor și/sau părinților/tutorilor legali să participe la ședințe de consiliere școlară și/sau de intervenție psihologică și psihoterapeutică, potrivit art. 1528 din Codul Civil.