”Chiar şi în cazul unei aparente eliminări(...) monitorizarea trebuie continuată, deoarece recrudescenţa contaminării este posibilă chiar până în 2024”, apreciază cercetătorii într-un studiu publicat marţi în revista Science, de unde a fost preluat de dpa și Agerpres.
Citeste si: Klaus Iohannis: „Stați acasă! Altfel, după sărbători vom avea înmormântări”
Marc Lipsitch, unul din conducătorii studiului de la Harvard, a declarat marţi, într-o teleconferinţă, că ”predicţia unui sfârşit al pandemiei la vară(...)
nu este în concordanţă cu ceea ce ştim”. Alături de coautorii articolului, el a insistat că nimeni nu cunoaşte răspunsurile la întrebări importante privind protecţia naturală: nu se ştie dacă pacienţii vindecaţi de COVID-19 devin complet imuni la coronavirus sau cât timp durează imunitatea. Testele care pot oferi indicii prin detectarea anticorpilor abia încep să apară pe piaţă, iar multe se dovedesc nefiabile.
Citeste si: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi- catena.ro
Citeste si: Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat- antena3.ro
Citeste si: Un bărbat din Ploiești a sunat la 112 pentru că doi vecini nu răspundeau la ușă. Polițiștii au făcut o descoperire năucitoare- wowbiz.ro
Citeste si: VIDEO| Starea de urgență, prelungită în România. Mai multe partide nu sunt de acord
Având în vedere incertitudinile, cercetătorii au modelat diferite estimări ale imunităţii, ale dispariţiei infectării în sezonul cald şi ale distanţării sociale pentru a face predicţii privind răspândirea coronavirusului pe viitor.
Toate simulările- atât cele cu o singură perioadă de izolare socială, cât şi cu intervale intermitente de izolare- arată că după ridicarea restricţiilor va creşte din nou numărul de cazuri de contaminare.
Citeste si: Ordin clar venit din partea lui Iohannis. Ce decizie capitală a luat
Scenariul cel mai pesimist este cel în care distanţarea strictă, într-o etapă timpurie a epidemiei, nu este urmată de controale.
În acest caz, ar urma un val foarte mare de îmbolnăviri la iarnă, aşa cum s-a întâmplat şi în epidemia de gripă din 1918, când s-a infectat un sfert din populaţia mondială şi au murit 100 de milioane de oameni.