Bucureștiul și tot județul Ilfov duc gunoiul într-un singur depozit de gunoi care crește de 25 de ani. Locuitorii din sudul Capitalei și al județului Ilfov luptă cu o bombă ecologică, amplasată la mai puțin de jumătate de kilometru de casele lor. Acum, o instanță ar putea decide închiderea singurului depozit de gunoi activ din regiune. Dar autoritățile... ce fac?
În comuna Vidra, la marginea Bucureștiului, se ridică un munte de gunoi. E vizibil de la mulți kilometri, autostrada A0 trecând pe la „umbra” lui. Depozitul de deșeuri din satul Sintești, administrat de operatorul Eco Sud, funcționează din anul 2000, când a fost anunțată o durată de viață mult mai redusă.
Autoutilitarele, la coadă pentru a depozita resturile menajere la Sintești-Vidra, ridică nori de praf toxic. Administratorul susține că folosește levigat purificat pentru a uda plantele și drumurile tehnice
Un calvar care durează de un sfert de secol
Un sfert de secol mai târziu, oamenii care trăiesc în jurul acestui depozit – în Sectorul 4, Popești-Leordeni, Berceni, Vidra, Crețești, Sintești și Jilava – respiră zilnic aerul unui coșmar care pare că nu se mai termină.
Bucureștiul a mai avut două gropi de gunoi – Glina și Rudeni-Chiajna – închise între timp din cauza neconformităților. În prezent, întreg municipiul București și județul Ilfov își aruncă deșeurile într-un singur punct: groapa, de fapt muntele Sintești-Vidra.
Ce miroase, de fapt, în sudul Capitalei?
Locuitorii reclamă de ani buni un miros greu de suportat, mai ales în zilele călduroase sau cu presiune atmosferică scăzută. Dar dincolo de disconfortul olfactiv, problema este mult mai gravă, ce produce acel miros greoi? Aerul este contaminat cu gaze toxice provenite din levigatul și descompunerea deșeurilor.
În colțul din dreapta-sus se poate observa maldărul de gunoi care se ridică deasupra cotei celulelor unde nu mai există activitate și care ar avea atinsă cota maximă de înălțime permisă de lege.
Levigatul este un lichid contaminat, rezultat din scurgerea apei prin gunoiul în descompunere. Acest lichid se infiltrează în sol, ajunge în pânza freatică sau este evaporat în atmosferă, ducând cu el substanțe periculoase. Printre gazele toxice emise frecvent din astfel de depozite se numără:
- Sulfura de hidrogen (H₂S) – miros de ouă clocite, poate provoca dureri de cap, greață și, în concentrații mari, pierderea cunoștinței;
- Metanul (CH₄) – gaz inflamabil, cu potențial exploziv;
- Amoniacul (NH₃) – iritant respirator;
- Compuși organici volatili (COV) – pot avea efecte cancerigene;
- Benzen, toluen, xilen – cu efecte toxice cronice asupra ficatului, rinichilor și sistemului nervos central.
În comuna Berceni, primăria a montat în 2023 un set de senzori de măsurat calitatea aerului, care au confirmat prezența acestor gaze în concentrații peste limita admisă. Paradoxal, pragurile de alertă sunt stabilite printr-un grafic legislativ care nu a mai fost actualizat din... anii ’80.
Zoaiele de levigat se scurg din muntele de gunoi, în aer liber, punând în pericol mediul și sănătatea umană.
Când tehnologia devine ultimul refugiu
În 2023, câțiva IT-iști din Berceni, sprijiniți de un ONG local, au lansat platforma iarmiroase.ro,
Doar că autoritățile au părut mai deranjate de platformă decât de miros. Direcția de Sănătate Publică Ilfov a blocat mesajele transmise din aplicație, iar ulterior – după înființarea oficială a ONG-ului „Iar Miroase” – a blocat și adresa de email a asociației.
În loc să construiască o hartă de dispersie a gazelor, autoritățile au închis ochii. La propriu.
Cele 3 bălți negricioase sunt fundațiile viitoarelor 2 celule unde ar trebui depozitat gunoiul, dar au fost împărțite sub forma a 3 bazine. Acolo se strânge levigat, care nu ar trebui să fie deversat în aer liber
Declarația ministrului le-a accelerat inițiativa
Un moment cu adevărat dureros pentru oamenii care trăiesc în zonă a fost în noiembrie 2023, când actualul Ministru al Mediului, Mircea Fechet a afirmat într-un interviu televizat că „ disconfortul olfactiv este prezent oriunde în lume, dacă ai ghinionul să trăiești lângă o groapă de gunoi ”. Apare, evident, întrebarea: Ce a fost prima dată, depozitul de gunoi sau zona de locuințe?
Conform istoriei, zona e locuită încă din preistorie, la Vidra, nu departe de muntele de gunoi fiind găsită celebra statuetă din lut „Zeița de la Vidra”, expusă la Muzeul Național de Istorie. Altfel, toate hărțile istorice arată o locuire intensă încă din secolele 17 și 19.
Declarația ministrului i-a înfuriat pe oamenii din localitățile afectate, care i-au cerut demisia prin intermediul unei petiții, rămasă fără un răspuns concret sau, măcar, scuze publice. Acest episod i-a determinat pe oameni să se organizeze mai bine, fiind clar că autoritățile nu sunt dispuse să îi asculte.
„ Acea declarație ne-a făcut să ne simțim ca niște cetățeni de mâna a doua. Să știți că în 2000, când a fost înființat depozitul, autoritățile spuneau populației speriate de riscul de a avea așa ceva lângă case că activitatea va fi de numai 5 ani. Apoi că vor ecologiza zona. Suntem 25 de ani mai târziu, iar zona s-a transformat într-un coșmar ”, adaugă Stratulat.
De la revoltă, la instanță
În fața nepăsării autorităților, comunitățile locale s-au organizat. Locuitori din Popești-Leordeni, Jilava, Vidra, Berceni și Sectorul 4 au înființat în 2024 Asociația Civică Iar Miroase. Printre fondatori se află și Marius Stratulat, un locuitor din Sintești-Vidra care are casa la aproximativ jumătate de kilometru de muntele de gunoi, el fiind omul care a inspirat și susținut constant această luptă.
„ Avem două surse de poluare în zonă. Arderile de deșeuri, într-o comunitate romă din Sintești și degajările de gaze provenite de la gunoiul din depozitul de deșeuri. Dacă în cazul arderilor tot ce putem face e să sunăm la 112, pentru că autorii sunt persoane fizice, pentru poluarea cauzată de un operator economic am decis să înființăm o asociație și să mergem în instanță ”, ne-a explicat Marius Stratulat.
Asociația a deschis două procese împotriva autorităților și a operatorului Eco Sud:
- primul solicită suspendarea Autorizației Integrate de Mediu;
- al doilea urmărește anularea definitivă a acestei autorizații.
„ De la idee până la materializare nu a trecut mult. Toată lumea e deranjată de mirosul de gunoi. Membrii s-au strâns, asociația a fost fondată și din 2024 avem două procese împotriva poluatorului și a autorității care a acordat autorizația de mediu, în ciuda zecilor de mii de reclamații primite din zonă ”, spune Stratulat.
La finalul anului 2024, în urma sesizărilor și a probelor strânse inclusiv de un susținător anonim care publică lunar filmări cu drona, Garda de Mediu – Comisariatul General a constatat nouă nereguli grave și a aplicat amenzi. Însă începutul anului 2025 a adus o schimbare de ton. Comisariatul Ilfov a declarat că problemele „ sunt în curs de remediere ”. Realitatea din dronă arată altceva.
„ E o situație pe care o cunoaștem de ani de zile. Acest ping-pong al autorităților. Te amețesc de la o instituție la alta, te încurajează să sesizezi și să reclami, dar problema nu dispare. Am ajuns să credem că preferă să plătească amenzi decât să fie conformi. Oricum, muntele de gunoi a crescut atât de mult, încât cred că e imposibil să mai fie conformi. Și dacă se va închide mâine, noi rămânem la geam cu această bombă ecologică ”, a mai spus Marius Stratulat, care e Președintele Asociației Iar Miroase.
De altfel, mai multe dintre celulele umplute cu gunoi trebuiau închise de câțiva ani, dar conform constatărilor Comisariatului General al Gărzii de Mediu, procedurile de închidere nu au fost finalizate în totalitate.
Procesul momentului: suspendarea autorizației de mediu pentru depozitul Sintești-Vidra
După ani întregi de ignoranță instituțională, dosarele asociației civice „Iar Miroase” au ajuns în fața instanței. Procesul de suspendare a Autorizației Integrate de Mediu emisă pentru depozitul de deșeuri Sintești-Vidra a ajuns în faza pronunțării. O decizie, așteptată la Tribunalul București, la data de 19 martie 2025 – dar reprogramată pentru 3 aprilie 2025, care ar putea pune capăt dramei locuitorilor din zona de sud.
Operatorul economic, dar și autoritățile au început să clameze un posibil dezastru iminent: că, fără acest depozit, Bucureștiul se va sufoca în propriul gunoi. Un mesaj alarmist, rostogolit voit sau din neglijență, posibil menit să sperie opinia publică și, eventual, să influențeze decidenții legali.
„ Noi considerăm că e un argument care nu se susține. Vor să panicheze populația, oare? Cine aude pentru prima dată, fără să cunoască detaliile, s-ar speria. Iar activitatea poluatorilor ar rămâne nederanjată ”, explică Marius Stratulat.
Atât Consiliul Județean Ilfov, cât și Primăria Capitalei au propriile direcții de gestionare a deșeurilor: ADIGIDI (Ilfov) și ADIGMB (București) – [Agenția pentru Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor]. Cum este posibil ca o zonă urbană cu milioane de locuitori să depindă de un singur depozit de gunoi, aflat la doar 500 de metri de locuințe?
„ Cum să închidă ochii la zecile de mii de reclamații, unele venite de la aproape 10 kilometri distanță? Autoritățile trebuie și pot înființa noi centre de depozitare, valorificare sau distrugere a gunoiului. Noi nu mai putem trăi așa aici, iar ei ne plimbă cu vorba. De ani de zile. Am ajuns la capăt ”, spune Marius Stratulat.
Iar legea pe care o invocă frecvent – că gunoiul nu poate fi dus în alte județe – pare să se transforme într-un cerc vicios: n-ai voie să duci altundeva, dar nici nu înființezi altceva. Așa se justifică menținerea unui depozit... lipsă de alternativă.
„ Mie-mi miroase și a altceva decât gunoi ”, spune Marius Stratulat.
Și când funcționau depozitele de deșeuri de la Glina și Rudeni-Chiajna, mirosul greoi de gunoi îi teroriza pe localnicii din proximitate. De altfel, ambele depozite au fost închise în urma unor sentințe judecătorești.
Bulgaria ne arată că se poate: precedentul Sofia
Cazul de la Sintești nu e unic. Un episod similar a avut loc în Sofia, capitala Bulgariei, unde localnicii s-au revoltat împotriva poluării cauzate de un depozit de gunoi aflat aproape de oraș. Instanța a decis închiderea gropii, în ciuda panicii privind „colapsul sanitar”.
Și totuși, Bulgaria nu s-a prăbușit sub propria mizerie. Gunoiul a fost temporar stocat în saci industriali pe o platformă betonată, la distanță mare de oraș, iar în paralel autoritățile au ridicat un nou depozit – conform cu toate normele – în afara zonelor locuite. Soluțiile există. Trebuie doar să fie aplicate. Voință să fie.
De altfel, același Ministru al Mediului, Mircea Fechet, declara în 2023 că în cazul poluării din sud „ soluția nu poate fi decât una radicală”, pentru ca mai apoi să schimbe macazul și să argumenteze că „ nu poți lăsa un oraș de mărimea Bucureștiului fără groapă, pentru că oricum mirosurile vor persista multă vreme ”. Asta în condițiile în care soluțiile sunt la îndemână, dar pare mai ușor să condamni sănătatea și confortul a zeci de mii de oameni care s-au trezit cu un munte de gunoi sub ferestre.
Ce ascunde cu adevărat muntele de gunoi de la Sintești-Vidra?
Conform documentației tehnice, înălțimea maximă admisă pentru depozitul de deșeuri Sintești-Vidra este de 40 de metri. Doar că în zona de sud-est a gropii – cea mai greu vizibilă din exterior – membrii Asociației Civice „Iar Miroase” au observat o creștere accelerată a volumului.
„ Nu știm de ce, dar bănuim. Au ridicat un mic munte peste cel mare ”, spune Marius Stratulat.
În spatele actualului corp de gunoi se află două celule tehnice nefolosite, adică „gropi” mari împărțite sub forma a trei bazine, cu rolul de a prelua noi cantități de deșeuri. Problema? Sunt pline cu levigat. Nu accidental, ci permanent – inclusiv în perioadele secetoase.
„ Ne-a confirmat Garda de Mediu că acel levigat a ajuns acolo după ce s-a rupt un taluz. Doar că acele bazine sunt pline mereu. Dacă ar pune gunoi acolo, unde ar mai deversa levigatul? ”, se întreabă Marius Stratulat.
Legume și zarzavaturi irigate cu apă contaminată?
Situația e și mai gravă: în trecut, o firmă de vidanjare din Ilfov a fost prinsă de autorități în timp ce descărca levigat preluat din depozitul de gunoi, direct în râul Argeș. Un lichid toxic, plin de compuși organici volatili, metale grele și bacterii anaerobe, ajuns direct în circuitul natural al apei.
Problema levigatului în aer liber reprezintă un risc major și pentru pânza freatică. Agricultorii din zonă folosesc apa din foraje pentru a uda culturile. Iar zona nu e una oarecare – este bazinul legumicol Vidra, principal furnizor de legume și zarzavaturi pentru București. Practic, ajungem toți să punem pe masă alimente udate cu apă care ar putea fi contaminată cu această otravă, fără ca agricultorii să aibă vreo vină, neavând altă opțiune.
Stabilitatea depozitului, compromisă. Se poate prăbuși muntele de gunoi?
Garda de Mediu – Comisariatul General a confirmat, în urma controlului de la finalul anului 2024, că versanții muntelui de deșeuri nu sunt stabilizați corespunzător. Cu alte cuvinte: muntele de gunoi riscă să se prăbușească? Nu e o metaforă, ci un posibil dezastru ecologic fără precedent.
„ Să ne așteptăm ca acest munte să se prăbușească? ”, întreabă Stratulat. „ Ar fi un dezastru. Și dacă mâine s-ar închide, el rămâne aici. Cu toate gazele, cu tot levigatul, cu tot mirosul. Se vede de la 5-6 kilometri distanță, iar mirosul e reclamat chiar și de la distanțe mai mari ”, completează el.
Imaginați-vă o alunecare de teren compusă din mii de tone de gunoi în descompunere, într-o zonă locuită, la doar câteva sute de metri de case, școli și grădinițe. Suntem la un pas de o tragedie ecologică ce ar putea face istorie?
Gazele toxice și temperatura de ardere a acestora
Depozitul Sintești-Vidra ar trebui, teoretic, să capteze gazele emanate din gunoiul în descompunere și să le ardă într-un incinerator special, la temperaturi controlate. Așa ar fi legal, sigur și conform.
O anchetă Recorder a arătat că gazele captate nu ar avea concentrație suficientă pentru a întreține o ardere completă, la temperatura necesară distrugerii compușilor toxici. Adică: arderea nu este doar ineficientă, ci aproape inutilă. Ca să funcționeze corect, incineratorul ar trebui alimentat și cu gaz din rețeaua publică – ceea ce implică costuri suplimentare.
Și atunci ce se întâmplă? Gazele sunt pur și simplu eliberate în atmosferă, în urma unei arderi la o temperatură scăzută. Împinse de vânturi, ele se îndreaptă când spre București, când spre comunele din sud.
Presa a prins momentul: măsurătorile reale versus automonitorizare
Recent, echipa emisiunii „ România, te iubesc ” de la ProTV a mers în zonă cu laboratorul mobil de mediu al Primăriei Municipiului București, acreditat și echipat complet. Fără să anunțe operatorul gropii, jurnaliștii au cerut acces la măsurătorile oficiale ale Eco Sud, obținute prin automonitorizare. Ce au primit? Date recoltate doar din interiorul depozitului, care arătau – surpriză! – lipsa oricărei poluări.
În același timp, laboratorul mobil poziționat la doar câteva sute de metri a detectat depășiri clare ale concentrațiilor de gaze toxice, exact acelea care produc mirosul greu, dar și efecte serioase asupra sănătății.
„ Depozitul de la Sintești-Vidra nu e doar o problemă locală. Este o rușine națională, o bombă ecologică care s-a umflat sub ochii autorităților timp de 25 de ani. Și continuă să crească, la propriu. Asociația Civică Iar Miroase nu cere miracole. Cere doar dreptul la un aer respirabil, la un sol curat, la o viață fără gaze toxice și levigat care se varsă în natură. Vrem să trăim în siguranță, în propriile case ”, spune Marius Stratulat.
Peisajul văzut din curtea casei lui Marius Stratulat în Sintești-Vidra din județul Ilfov
Campania de discreditare
Pe măsură ce Asociația Civică „Iar Miroase” câștigă încrederea comunităților și expune disfuncționalitățile autorităților și abuzurile de mediu, a început un val de atacuri. Nu oficiale. Nu directe, ci coordonate din umbră.
În articole apărute pe site-uri obscure, înregistrate pe nume de persoane fizice – imposibil de identificat public –, membrii asociației erau acuzați că ar fi în legătură cu incendierile ilegale de deșeuri din Sintești. Surse anonime, limbaj vag, acuzații grave fără nicio dovadă.
„ Articole scrise „din burtă”, dar cu un scop bine definit: decredibilizarea unei mișcări civice ”, explică Marius Stratulat.
Doar că lucrurile nu s-au oprit aici. Aceleași articole – copy/paste – au fost preluate și repostate de site-uri înregistrate pe persoane juridice. Aparent, o amplificare „spontană”. Dar IT-iștii din cadrul asociației au început să sape mai adânc. Ce au descoperit?
Dați de gol de tehnologie
Toate aceste site-uri – cele obscure și cele „respectabile” – foloseau același cod de client Google Ads. Un cod unic, atribuit unei singure entități. Asta înseamnă că, defapt, toate publicațiile implicate în această campanie de imagine aparțineau aceleiași persoane sau grupări.
Și mai grav: unele dintre aceste site-uri erau înregistrate pe o asociație despre care presa scrisese anterior că ar avea legături cu fosta conducere a Eco Sud – mai exact, cu un fost director care ar fi coordonat o rețea paralelă de ONG-uri „de mediu”, menite să servească interesele companiei de salubritate.
„ Membrii Asociației Iar Miroase au sesizat autoritățile și au încurajat insistent comunitățile să facă același reclamații, în legătură cu arderea ilegală a deșeurilor în comunitatea respectivă din Sintești – o activitate extrem de nocivă, în care se incendiază cabluri, anvelope sau piese auto pentru recuperarea și valorificarea metalelor ”, explică Marius Stratulat.
Membrii asociației au semnalat aceste practici nu doar pe pagina oficială de Facebook, ci și prin sesizări oficiale la autorități și inclusiv la 112, de fiecare dată când fumul toxic se ridica deasupra zonelor locuite. Tot ei au alertat Pompierii și în vara anului 2024, atunci când versanții muntelui de gunoi au luat foc de mai multe ori.
Marius Stratulat, omul care refuză să fie spectator al propriei vieți
Marius Stratulat, 37 de ani, originar din comuna Vidra, județul Ilfov, este un exemplu de determinare și implicare civică. După un accident de motocicletă în 2011, care l-a lăsat paralizat de la brâu în jos, Marius a refuzat să fie un simplu spectator al propriei vieți. După patru facultăți urmate, s-a angajat, a înființat o asociație și o companie de dispozitive medicale, iar în 2020 a deschis o clinică de recuperare neurologică. Planurile sale includ deschiderea unui spital de recuperare.
Marius Stratulat luptă pentru un aer curat și un mediu sănătos, în zona de sud, de peste 20 de ani
În 2020, în timpul carantinei impuse de pandemia de SARS-CoV-2, poluarea din localitatea sa natală a atins cote alarmante. „ Pompierii veneau zilnic să stingă incendiile de deșeuri din comunitatea din Sintești. Vedeam, de la fereastra propriei case, cum muntele de gunoi se mărea de la o zi la alta, iar ieșitul în propria curte devenise o provocare. O dată din cauza mirosului, dar mai ales că știu ce e în spatele acestui miros ”, mărturisește Marius. În acea perioadă, și-a instalat un senzor pentru măsurarea calității aerului, care indica depășiri grave ale unor gaze otrăvitoare, cu efect devastator asupra sănătății umane.
În 2023, după ce Consiliul Județean Ilfov a renunțat la planul de a construi un centru de tratare a gunoiului menajer în apropierea actualei gropi de gunoi, ca urmare a presiunii comunității locale, Marius a avut ideea înființării Asociației Civice „Iar Miroase”. „ Acesta era numele aplicației dat de niște IT-iști din comuna învecinată, Berceni. Ne-am gândit toți că, dacă statul a avut ideea să înființeze o nouă groapă de gunoi lângă cea actuală, cine știe ce avea să mai urmeze, nivelul de poluare fiind, oricum, la cote imposibil de suportat. Știți ce scria în argumentarea consiliului județean? Că suntem 'brown-zone'! Zonă deja afectată de poluare și că, vezi-Doamne, suntem obișnuiți cu poluarea. Poluarea întreținută și permisă de cine, aș întreba? ”, spune Marius. Astfel, a reușit să unească comunitățile sub aceeași umbrelă, fiind ales președintele ONG-ului.
Marius Stratulat le explică copiilor din comunitatea din zonă pericolul poluării aerului respirat
Împărțindu-și timpul între afaceri și activitatea asociației, Marius găsește resurse pentru a educa copiii din zonă despre poluare și sursele acesteia, crescând nivelul de conștientizare a pericolelor. „ În 'Iar Miroase' suntem câteva sute, din zeci de mii, probabil. Oamenii preferă să reclame episoadele de poluare, prin aplicație, dar nu se implică direct în susținerea asociației. Acești 25 de ani de poluare continuă și lipsa de implicare a autorităților au dus la o resemnare generală în comunitățile afectate. Mai grav e că oamenii nu știu că respiră otravă. Așa că, în afară de lupta cu poluatorii, vrem să le explicăm vecinilor noștri și că se află într-un pericol iminent ”, explică Marius.
Prin eforturile sale neobosite, Marius Stratulat continuă să lupte pentru un mediu mai curat și pentru sănătatea comunității din Vidra și împrejurimi.
