Cum deosebim carnea artificială de cea proaspătă, românească? Un nutriționist a explicat pericolul la care ne supunem în momentul în care consumăm carne artificială. Aceasta ar fi lipsită de elementele care apără organismul uman.
Senatul a votat să interzică vânzarea cărnii artificiale în România, însă dacă această lege va trece amenzile pentru cei care o produc în țara noastră sunt exorbitante. Așadar, amenzile pentru producerea cărnii în laborator încep de la 200.000 și pot ajunge până la 300.000 de lei.
Cei care au inițiat interzicerea cărnii sintetice spun că vor să protejeze încă o agricultură spre tradițional, deoarece românii încă mai cresc porci în gospodării și încă mai mănâncă cârnați de casă.
Momentan, carnea artificială a apărut pe piață în țări precum Statele Unite, Canada și în Singapore. Nutriționistul și dieteticianul Iulia Trif a explicat în exclusivitate pentru stirilekanald.ro despre cum reușim să deosebim carnea românească de cea artificială, dar și cum se produce aceasta mai exact în laboratoare. Aceasta a spus că acest tip de carne are un sistem care imită vasele de sânge, iar celulele ei sunt bioimprimate 3D.
”În primul rând, ca să știm să deosebim carnea tradițională de cea artificială, care va apărea cu pași grăbiți și la noi, trebuie să știm ce este ea, din ce este făcută și cum arată. Studiile arată că această carne sintetică, sau denumită carne de cultură ori artificială, apărută deja în Singapore și nu numai, are un țesut muscular, adipos și un sistem care imită vasele de sânge din
Iulia Trif - nutriționist și dietetician
Mai mult, faptul că aceste celule stau într-un mediu prielnic se înmulțesc foarte repede, iar în acest mod, carnea poate apărea mai repede în galantarele hipermarketurilor. Nutriționistul mai spune că acest proces durează în total între 2 și 8 săptămâni.
”Mai precis, celulele stem prelevate de la animalele sacrificate precum porcul și vita, sunt scufundate într-un lichid care conține săruri, vitamine, zaharuri și proteine, adică toți nutrienții necesari, precum și factori de creștere. Mediul de cultură este bogat în oxigen, controlat de temperatură, ceea ce permite celulelor să se înmulțească rapid. Carnea poate fi pregătită pentru procesare sau găti în termen de câteva săptămâni. În funcție de tipul de carne pe care îl cultivă, acest proces ar trebui să dureze între 2 și 8 săptămâni. Companiile încearcă să găsească cea mai bună modalitate de a produce burgeri, nuggets și alte produse din carne de cultură”, mai adaugă nutriționistul.
Citeste si: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro
Momentan, carnea artificială a apărut pe piață în țări precum Statele Unite, Canada și în Singapore.
Citește și: Parlamentarii au ajuns să simtă prețurile mari. ,,Plătesc facturi mai mari, pe aliment mai mult''
Iulia Trif a precizat că deși suntem temători și sceptici la astfel de alimente produse în laborator, acesta va fi de fapt viitorul. De altfel, motivul pentru care s-au făcut astfel de studii și încercări este bazat pe faptul că există o cerere foarte mare de carne, iar producția nu mai face față.
”Ne este frică de ceea ce urmează, însă acesta ne este viitorul. Cei drept este că se consumă foarte multă carne la ora actuală, dacă este posibil carne la mic dejun, carne la masa de prânz și chiar și la cină, ceea ce este trist. Dacă ma uit în spate dar și în cărți de specialitatea mea, carnea este indicată a fi consumată de 2-3 ori pe săptămână, la o singură masă din zi. Actual se abuzează de consumul cărnii! Nu mai se face față producției, și este dramatic. Consumul de carne poate juca un rol în patologia cronică. Oamenii de știință pot ajusta cantitățile de grăsime și colesterol din carnea de cultură, dar știința nu este clară cu privire la impactul cărnii cultivate asupra organismului”, explică Iulia Trif.
Legea mai prevede și afișarea pe etichetă a țării de proveniență, pentru ca oamenii să nu fie păcăliți.
Deja există mulți oameni care sunt de părere că acest tip de carne ar polua mai puțin și ar fi mult mai sănătoasă. De asemenea, un alt motiv pe care îl invocă susținătorii cărnii artificiale este protejarea animalelor, care nu vor mai fi sacrificate.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
”Susținătorii cărnii de cultură spun că este mult mai puțin probabil să fie infectată cu bacteriile Ecoli și alți contaminanți. De asemenea, mai puține antibiotice, pentru că animalele crescute în mod tradițional li se administrează adesea antibiotice pentru a le menține sănătoase. Acest lucru poate duce la rezistență la antibiotice. Carnea din laborator nu este vegană, însă unii cercetători, care iubesc mediul, natura și animalele susțin și încurajează consumul de astfel de carne pentru ca așa animalul nu mai necesită a fi sacrificat și nu mai produce poluare. Din punctul meu de vedere consider că carnea artificială este lipsită de elementele care apără organismul uman, iar digestia și absorbția acestei cărni nu mai e la fel. Intestinele noastre nu vor mai depune atât de mult efort în ceea ce privește procesul lung al digestiei; iar asta nu este un lucru confortabil pentru noi”, mai spune nutriționistul.
Legea mai prevede și afișarea pe etichetă a țării de proveniență, pentru ca oamenii să nu fie păcăliți. Mai mult, parlamentarii au propus ca și în meniurile restaurantelor, pizzeriilor și ale fast-food-urilor să scrie de unde provine carnea pe care o folosesc.
”În general îmi îndrum toți pacienții să învețe să citească eticheta produsului, să caute un nutri scor, să se uite la proveniența produsului, pentru că este extrem de important ceea ce mâncăm, mai ales în zilele noastre. Susțin și îi învăț să cumpere și să aleagă de pe rafturile supermarket-urilor tot ce este fabricat aici, în România. Regula generală este că indicarea țării de origine sau a locului de proveniență este obligatorie în cazul în care neindicarea acesteia ar putea induce în eroare consumatorul cu privire la adevărata țară de origine sau la locul de proveniență a produsului alimentar. Acest lucru este valabil în special în cazul în care informațiile care însoțesc produsul alimentar sau eticheta în ansamblu ar putea sugera că alimentul are o țară de origine sau un loc de proveniență diferit. Asta ne specifică și regulamentul UE nr 1169/2011, cu privire la produsele alimentare”, adăugă Iulia Trif.
Citește și: Ce schimbări fiscale intră în vigoare din noiembrie 2023. Unele salarii sunt amenințate cu scăderea
În cele din urmă, nutriționistul a spus că este nevoie de timp pentru a scoate pe rafturile magazinului o astfel de carne, care mai are de făcut niște pași importanți ca să poată simula carnea naturală.
