Pe data de 9 martie, creștin-ortodocșii sărbătoresc Ziua Sfinţilor 40 de mucenici, o zi care are mai multe semnificații în funcție de zonele țării. O gospodină a povestit secretele din bucătărie în pregătirea mucenicilor.
În ziua de 9 martie se pregătesc mucenici și se beau 40 de pahare
[Sursa foto: Arhiva stirilekanald.ro]Ziua de 9 martie, sau ziua celor 40 de mucenici este o zi cu importanțe valențe, atât tradiționale cât și istorice. Etnologul Doina Ișfănoni, a explicat în exclusivitate pentru stirilekanald.ro despre semnificațiile acestei zile cât și despre ce trebuie să facem de 40 de mucenici. Totodată, o gospodină va povesti secretele din bucătărie în prepararea celor mai delicioși mucenici.
”Ziua de 40 de mucenici este o sărbătoare pe dublu palier, atât în planul creștinătății, pentru că este vorba de sacrificiul celor 40 de ostași din Sevastia Armeniei, care și-au pierdut viața pentru buna credință în Hristos. Ei au fost chinuiți de autoritățile vremii pentru credința lor, fiind întâi puși într-un lac înghețat pentru a fi înghețați peste noapte. Se pare că Dumnezeu a trimis un soare plin de căldura verii, care a făcut ca gheața să nu se prindă pe lac, iar în felul acesta să îi salveze. Însă, se pare că salvarea nu a venit, pentru că văzând împăratul vremii că nu au murit, au fost scoși din lac, și li s-au zdrobit picioarele cu ciocanele”, a povestit aceasta.
Citește și: Cei 40 de Mucenici. Tradiția care îți aduce noroc până la sfârșitul anului
De asemenea, ziua de 9 martie, semnifică faptul că primăvara a triumfat.
” În tradiția populară, vorbim de cei 40 de mucenici, care închid un ciclu, e vorba de babele cele mofturoase, cele capricioase, care practic se închid la 9 martie și se pare că timpul cel frumos al primăverii va triumfa. De aceea, în multe locuri există obiceiul ca mai ales copiii să bată în pământ cu botele spunând ”Intră ger și ieși căldură și la noi pe bătătură!”, a mai adăugat Doina Ișfănoni.
Doina Ișfănoni - etnolog
”Acest obicei este legat de o batere rituală a pământului ca să elibereze căldura cea aducătoare de fertilitate.
Este un prag legat de aceste semnificații ale belșugului, ale vieții încununate de rodnicie, pentru că știm cu toții avem de-a face cu pornitul muncilor agricole”, a mai spus etnologul.Citeste si: Greutate si inaltime copii in functie de varsta- catena.ro
Citeste si: Salman Khan și Iulia Vântur, primele imagini de la nuntă! Filmarea cu ei a scăpat pe internet- wowbiz.ro
Totodată, o altă tradiție din această zi este legată de aprinderea focurilor.
” Se fac focuri peste tot, toate deșeurile vegetale se aprind pentru că focul este cel care eliberează văzduhul de toate duhurile necurate, de toate stihiile care ar putea să stânjenească munca omului. Apoi, oamenii sar peste aceste focuri după ce s-au mai domolit, tot pe ideea să se purifice, tot pe ideea să scape de boli”, a explicat aceasta.
În ziua de 9 martie se beau 40 de pahare sau 40 de linguri de vin sau rachiu
”Tot pe ideea belșugului, tradiții care spun că la 40 de sfinți trebuie să bem 40 de pahare de vin sau de rachiu, sau de lingurițe, mai există precizarea în alte zone și să facem acele aluaturi rituale, care sunt sfinții, cum se spune în anumite zona din Moldova, sau bradoși, cum se spune în Oltenia. Aceștia sunt modelați în formă de opturi, spirală sau sunt sub forma a unui trup omenesc, acela se numește uitata, pentru că să nu uităm, este și data comemorării strămoșilor”, a spus Doina Ișfănoni.
Ziua de 9 martie are însemnătătate și pentru apicultură deoarece mucenicii sunt unși cu miere.
”Se face această formă din aluat cu chip de om dar fără să aibă ochi. Sunt foarte multe obiceiuri legate de ceea ce înseamnă apicultura, se consideră această zi sărbătoarea stupilor. Ei erau retezați și se spune că în cinstea albinelor și a sporului în prisacă trebuie să ungem acești sfinți cu miere și să-i presărăm cu nucă”, a povestit etnologul.
Doamna Maria este deja specialistă în prepararea mucenicilor, sau a bradoșilor, așa cum sunt numiți ei în zona Teleormanului.
Bradoșii sunt niște figurine din cocă cu cap și trunchi, modelate în palmă.
”În zona unde m-am născut Sîrbeni, Teleorman, așteptam cu nerăbdare aceasta zi pt că mama făcea Bradoși! Se face un aluat simplu din faină, drojdie, apă și puțin zahăr. Se frământă, se lasă la dospit apoi se fac niște figurine din cocă cu cap și trunchi, modelate în palmă. După ce sunt copți, se ung cu miere, se presară peste ei nuca și se lasă într-o tavă cu puțin vin îndulcit cu miere. O parte din ei se pun într-un sirop simplu. După ce s-au însiropat și sunt sunt încă ușor călduți, se pot da de pomană copiilor, vecinilor și rudelor”, a explicat aceasta.
