EXCLUSIV - Cum ne comportăm cu animalele sălbatice? Doru Panaitescu: ”Omul e curios. Nu e nicio problemă dacă faci o fotografie, dar nu te duce cu bățul, nu zgândări, nu îți pui vipera după cap”

”Oamenii care se isterizează pe fondul accidentelor care se întâmplă sunt oameni foarte puțin educați. Cred că lipsa de educație este principala problemă a felului în care sunt tratate animalele sălbatice în România. Oamenii au concepții medievale: ”ce caută în curtea mea?”, ”noi trebuie să trăim în liniște să facem un picnic”, spune Doru Panaitescu.

Pasionat de natură, el are un grup ”Fauna României- conservare prin educație”: ”Exact asta fac, un demers educațional pentru ca oamenii să înțeleagă că acest conflict om-animal se poate transforma într-o conviețuire om-animal dacă arătăm respect pentru

Păstrăm distanța și suntem atenți

Cum trebuie să ne comportăm în zone în care sunt animale sălbatice? ”Atitudinea normală este să păstrăm distanța, să fim îmbrăcați și încălțați corespunzător pentru a evita un eventual accident. Și, bineînțeles, că trebuie să fim atenți. Atenția în jurul nostru-  acel self awareness: trebuie să fii tot timpul conștient de ce se întâmplă în jurul tău.

Un om se duce și se întinde pe o pajiște fără să se uite sau se aruncă într-o claie de fân, că așa a văzut pe Instagram și apoi este mușcat de șarpe care se adăpostea acolo... Ești atent, e o chestie de minim respect pentru natură, de atenție și de a-ți păzi propria piele”, a mai declarat bloggerul.

Citește și: VIDEO- Ursuleț, surprins în centrul orașului din Câmpulung. Cum a fost văzut animalul sălbatic

”Au fost cazuri în care oamenii și-au pus vipera după gât”

Doru Panaitescu a mai subliniat importanța foarte mare a părții de prevenție: ”Omul e curios. Nu e nicio problemă dacă faci o fotografie, dar nu te duce cu bățul, nu zgândări, nu îți pune vipera după cap. Au fost cazuri în care oamenii și-au pus vipera după gât să își facă poze și au fost mușcați. Dacă

Citeste si: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?- catena.ro

Citeste si: Antonia s-a trezit cu un mesaj de la fiul lui Ștefan Bănică Jr. după ce a publicat o fotografie provocatoare pe internet. Ce replică i-a dat lui Radu Bănică când a văzut reacția pe care a avut-o?- wowbiz.ro

”Majoritatea accidentelor se întâmplă pentru că omul a interacționat în mod greșit cu animalul sălbatic”

90% dintre accidente se întâmplă cu lucrători forestieri, cu muncitori de la stâne, cu turiști care bravează: ”Nu se întâmplă cu oameni accidentați din neatenție. Acestea sunt cazurile cele mai rare. Majoritatea se întâmplă pentru că omul a interacționat în mod greșit cu animalul sălbatic. L-a zgândărit, l-a chinuit, a vrut să îi captureze, s-a jucat cu el, a vrut să îi dea foc (cum fac cu salamandrele). Avem fel și fel de situații. Am niște fotografii din Severin cu șerpi bătuți în cuie de vii sau vipere puse in sticla de țuică. Nu trebuie să ne mire că oamenii pățesc lucruri dacă se comportă așa, dar nu știu chestii elementare despre animalul respectiv.

Sunt oameni care tratează fauna cu invariabilul ”hai să omorâm, hai să dăm în cap, ce caută la noi, ne-a invadat teritoriul”. Noi am invadat teritoriul lor”.

Citește și: VIDEO- Inconștiența era să îl coste viața. Un bărbat era pe cale să își piardă viața, după ce ursul pe care a vrut să îl hrănească aproape l-a atacat. Bărbatul tarversa Transfăgărășanul împreună cu prietenii.

Reguli importante pentru urși: ”Nu mă apuc nici să îl hrănesc, nici să îl provoc”

”Dacă eu mă plimb prin pădure și văd un urs, nu mă apuc nici să îl hrănesc, nici să îl provoc. Urșii sunt acolo dintotdeauna. Există câteva exemplare habituate care s-au învățat la mâncare și la gunoi. Și asta este cumva tot vina noastră, nu a lor, că lăsăm gunoiul pe unde ne vine. Ursul este un animal oportunist. Dacă are opțiunea să mănânce 20 de kilograme de zmeură sau zece pâini, ursul va mânca zece pâini, pentru că îi este mai ușor să ajungă la ele, comparativ cu "păscutul" fructelor de pădure.

Urșii din pădure cu care ne întâlnim accidental de obicei fug. Mai sunt urșii habituați care sunt la gunoi și care, de obicei, nu fug pentru că s-au învățat că omul cu găleata de gunoi nu le face nimic. Dacă nu fug, trebuie să știm noi să fugim, să ne ferim, să nu stăm în raza lui de acțiune. Un urs poate să fugă cu 40 km la oră, poate să prindă un pui de căprioară (găsiți filmări). Ce șansă ai tu ca om să scapi fugind dacă el poate prinde o căprioară?”, mai spune Doru Panaitescu.

Harta viperelor din România

Doru Panaitescu a realizat o hartă a județelor și o listă a orașelor în care putem găsi, accidental, vipere în România. Foarte mulți confundă speciile și ajungem în situații în care un șarpe de apă este confundat cu o viperă.

Citeste si: Ce spune Laurențiu Reghecampf despre timpul petrecut în familie și ce anume a conștientizat antrenorul. „Am fost prezent pentru copiii mei, dar nu am fost fizic.”- kfetele.ro

Citeste si: Cerințele care trebuie respectate cu sfințenie! Ce le-a cerut Maluma organizatorilor Neversea pentru a cânta la festival- radioimpuls.ro

”Am făcut un articol în care am detaliat orașele mari în care găsim vipere. Vorbim de Oradea, Cluj, Deva, orașe mari, și toată lumea se isterizează citind așa ceva. Din păcate, se isterizează indiferent de ce șarpe vede. Sunt cazuri în care e un șarpe de apă și toată lumea zice că e viperă: "să vină primăria să le ia". În primul rând, primăriile nu au nicio obligație față de apariția animalelor sălbatice- tot unii voluntari merg să le captureze și să le relocheze, in condițiile în care responabilitatea este pasată între Poliția Locală, Primărie, Direcția Sanitară, gestionarii de fonduri cinegetice și Ministerul Mediului.

Citește și: EXCLUSIV: Cât de periculoase sunt mușcăturile de șarpe?/ Medic: ”Singurul tratament eficient este o doză de antivenin”

”Sunt cazuri în care e un șarpe de apă și toată lumea zice că e viperă”

În alte țări există oameni specializați (Animal Rescue) care sunt plătiți din bugetul local pentru relocarea șerpilor. Dacă un animal sălbatic intră într-un oraș, asta e o chestie care ține acum în unele locuri de jandarmerie, în altele de ISU, nu ține de primărie. Primăria nu are temei legal in acest moment pentru ca acele animale să fie strămutate de acolo, în condițiile în care, în multe cazuri, orașele s-au extins acolo unde a fost teritoriul lor (în depresiuni, pe cursuri de apă etc) și acele animale vor continua să apară în intravilan.

Dacă șerpii de apă vânează pe malul Begăi din Timișoara sau pe malul Dunării în Galați, nu poate să se isterizeze oricine că sunt vipere pe faleze și cetățenii nu pot să se plimbe- ar trebui să nu se mai plimbe nimeni pe nicăieri pe logica asta. Șarpele de apă acolo vânează, acolo iese la soare; este un animal sălbatic care nu face diferența între faleza construită de om și un mal de pietre de pe malul Dunării”, a mai declarat Doru Panaitescu.