In articol:
- ”Sunt și cadre didactice care nu au ce căuta în învățământ și sunt întâmplător și provizoriu acolo”
- ”O declarație politică nu îți salvează copilul când există o dependență de droguri”
- Părinte/profesor/elev- ”Vorbim despre individualism de foarte multe ori”
- ”După Revoluție, s-au perindat zeci de miniștri ai Educației”
- ”A învăța trebuie să fie o plăcere, nu o pedeapsă”
”Părinții sunt, din păcate, demotivați de ce se întâmplă în jur. Și mă refer aici la atitudinea autorităților, la indiferența autorităților cu privire la cunoscutele și tradiționalele probleme existente în școlile românești.
”Sunt și cadre didactice care nu au ce căuta în învățământ și sunt întâmplător și provizoriu acolo”
Sunt două paliere diferite. Pe de o parte, privitor la profesori, așteptările sunt mari. Părinții apreciază eforturile depuse de profesori în ultimii ani. Așteptările de la profesori sunt destul de ridicate și, în același timp, aprecierea pentru munca depusă există în cote mari.
Sunt și cadre didactice ce nu au căuta în învățământ și sunt cu totul și cu totul întâmplător și provizoriu acolo. Aici este o adevărată problemă”, a declarat Zeno Șuștac.
”Părinții, de foarte multe ori, trag doar pentru propriul copil, nu îi interesează comunitatea școlară”
Avocatul subliniază că principalele nemulțumiri și probleme sunt identificate în acțiunile autorităților: ”Spre exemplu, această campanie legată de prevenția consumului de droguri în școli.
”O declarație politică nu îți salvează copilul când există o dependență de droguri”
Am mai multe declarații ale părinților. În momentul în care soliciți sprijinul statului când copilul tău este dependent de droguri, răspunsul din partea statului este extrem de acid, formal.
La fel și problema bullyingului. Se vorbește atât de mult despre prevenție, e introdus termenul și în legea educației. Peste tot, fără consistență, fără o sancțiune clară”.
Părinte/profesor/elev- ”Vorbim despre individualism de foarte multe ori”
Zeno Șuștac a vorbit și despre ”echipa” părinte-profesor- elev. Din păcate, foarte mulți părinți sunt individualiști și sunt concentrați numai pe propriul copil.
Citește și: An școlar 2023-2024. Când are loc prima vacanță a elevilor?
”În teorie, lucrurile ar trebui să fie sub forma unei echipe sudate. În realitate, vorbim despre individualism de foarte multe ori. Și în cazul părinților. Părinții, de foarte multe ori, trag doar pentru propriul copil, nu îi interesează comunitatea școlară. Nu suntem încă o comunitate școlară închegată.
Pe 11 septembrie, începe noul an școlar
Suntem o sumă de individualiști care fiecare trage pentru interesul propriu și aici este o mare problemă. Suntem colectivități, dar nu suntem comunități. Interesul comun, din nefericire, nu coagulează aceste comunități. Din contră, fiecare este pe cont propriu, fiecare încearcă să facă o mică tumbă pentru ca juniorului familiei să îi fie bine. Nu suntem pe drumul cel bun din punctul acesta de vedere.
Evident că, fără colaborarea părinți- profesori- elevi, lucrurile nu vor merge bine. Dar, în acest moment, în realitate, nu există o astfel de colaborare la standarde decente. Avem cultura asta a întoarcerii capului. Când există o problemă, ne uităm în altă direcție. Lucrul acesta se întâmplă și din perspectiva profesorilor, și din perspectiva conducerii unităților de învățământ, și din perspectiva părinților”, mai spune coordonatorul comunității ”Părinții elevilor din România”.
”După Revoluție, s-au perindat zeci de miniștri ai Educației”
Lipsa de coerență între mandatele diverșilor miniștri care au fost numiți din 90 și până azi este una dintre marile probleme ale sistemului de învățământ românesc, în opinia lui Zeno Șuștac:
”Aici se află cauza abandonului școlar, cauza analfabetismului funcțional, cauza tuturor problemelor sistemului educațional. După Revoluție, s-au perindat zeci de miniștri ai Educației, nu au fost aleși din rândul elitelor, decât în cazuri rarisime. Au fost oameni de partid dispuși să facă orice pentru creșterea unui procent electoral al partidului. Prioritar nu a fost interesul public, nu a fost interesul elevului. A fost interesul partidului care și-a nominalizat un ministru și l-a introdus în Guvern.
De fiecare dată, interesele educației au fost sacrificate pe altarul intereselor politice. Se întâmplă la fel și astăzi.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
Societatea românească nu reacționează, din nefericire, și acceptă orice i se servește. Lipsa asta de coerență, dincolo de partea de continuitate, vorbim despre ”reforme” ale căror idei au apărut peste noapte. Milioane de elevi au fost afectați de astfel de abordări. După, a urmat o abordare la fel sau mai bulversantă într-o direcție contradictorie”.
Elevii se întorc în clase
”A învăța trebuie să fie o plăcere, nu o pedeapsă”
Zeno Șuștac este și autorul unei cărți, ”Alandalia”, o distopie despre sistemul educațional românesc.
”Cartea se adresează părinților, elevilor și profesorilor din România. Conține câte un mesaj pentru fiecare din categoriile respective. Mesaje pozitive, mesaje manifest. Tărâmul Alandaliei nu e nimic altceva decât tărâmul educațional din România unde împărățește Marele Ștaif, un personaj din carte care întruchipează conducătorul politic care decide tot ce mișcă pe acolo. Școlile sunt conduse de tipologii gen ”persoană importantă”. În momentul în care ai ajuns director de școală te-ai căpătuit. Ajuns într-o poziție de slujire a comunității, confundă acea poziție cu poziția de căpătuială supremă pentru nivelul lui. Este ironizată și structura de conducere.
Zeno Șuștac a scris ”Alandalia”
Este un manifest împotriva școlii-pedeapsă, școlii-tortură și este o pledoarie pentru învățământul cu zâmbetul pe buze. A învăța trebuie să fie o plăcere, nu o pedeapsă”, a mai declarat Zeno Șuștac.