EXCLUSIV - Psiholog, despre fetele care se bat într-o parcare: Martorii asistă la bullying, la o agresiune directă cu spectatori. Dacă fetele din imagini ar fi apucat să vorbească, poate că nu ”comunicau” așa
Scene de o violență extremă într-o parcare din Reșița. Protagonistele sunt două fete și un public care asistă la întregul episod. Psihologul Delia Dumitru a analizat, în exclusivitate pentru stirilekanald.ro, imaginile: ”Furia este în fiecare dintre noi. Se poate corecta prin psihoterapie!”.
Două tinere din Reșița s-au luat la bătaie chiar sub privirile unui public destul de numeros. Inițial, nimeni nu intervine, nimeni nu are o reacție. Ba mai mult, unii încurajează actul de violență. Câțiva tineri intervin după ce „lupta” se intensifică pentru a le separa pe cele două adolescente.
Psihologul Delia Dumitru a analizat atât comportamentul celor două tinere, cât și reacțiile publicului.
”Unii martori încurajează agresorul să continue actul respectiv”
”Expunerea la materiale violente poate să scadă, nu neapărat empatia, ci partea de a reacționa a oamenilor. Sunt încadrate ca fiind normale. Martorii, ce ați văzut acolo, sunt martorii la bullying, la o agresiune directă cu spectatori. Martorii încurajează agresorul. Martorii sunt de mai multe feluri. O parte dintre ei sunt speriați în momentul în care văd ce se întâmplă și se pun în situația victimei și nu reușesc să sară.
Alții sar să salveze, sunt numiți salvatorii. Iar alții încurajează pur și simplu prin faptul că stau acolo, încurajează agresorul să continue actul respectiv. Pot exista și martori care să fie complici. Și anume să fi chemat victima în locul respectiv, să fi ademenit victima și atunci cooperează”, spune psihologul.
Delia Dumitru mai subliniază că furia este în fiecare dintre noi, indiferent de sex: ”Generațiile de acum merg către o egalitate a sexualității.
Nu contează sexul, furia este în fiecare dintre noi”.
”Furia putem să o învățăm de acasă. Cum îi facem față? Cum ne manifestăm?”
”Cu siguranță, tot ce ni se întâmplă sunt comportamente și lucruri pe care le învățăm și în familie. Se poate întâmpla ca în familie să nu fi avut astfel de lucruri văzute vreodată și să fie văzute poate la vecini. Oricum nu e obligatoriu ca ei să fi văzut acasă.
Poate să fie o frustrare că ceva nu se întâmplă acasă și atunci să o refuleze pe altcineva.
Furia putem să o învățăm de acasă. Cum îi facem față? Cum ne manifestăm? Dacă am pierdut ceva și mă dau cu capul de pereți sau accept că l-am pierdut și merg mai departe.
Data viitoare, o să fiu mai atent în situația X sau Y”, a mai precizat psihologul.
”Doar pentru că cineva cere suport emoțional, nu înseamnă că are o patologie”
Cel mai recomandat în astfel de cazuri ar fi un proces de psihoterapie: ”Lucrurile pe care le-am învățat le putem corecta prin psihoterapie. Ideea e ca oamenii să fie deschiși și să vină ei că doresc asta, nu că îi trimit un alt membru al familiei.
La noi e o reticență. Nu se face bine diferența între psiholog și psihiatru în mintea populației, în mintea societății. Și de multe ori lucrul cu aceste emoții și comportamente este respins, spunând nu am de ce să mă duc la psiholog. Doar pentru că cineva cere suport emoțional, nu înseamnă că are o patologie. Ne folosim prietenii în rol de terapeut”.
”În școli, ar trebui să existe grupuri pentru elevi în care să meargă și să discute ce îi înfurie”
”Poate că ar fi frumos de gândit în incinta școlilor să existe deschidere și să existe grupuri pentru elevi în care să meargă și să discute ce îi înfurie, ce nu le place. Unii au nevoie de ajutor. Conflictele se pot manageria dacă există cineva care ia rolul autorității sau care ia rolul terapeutului, consilierului. Este important ca cele două părți să poată să verbalizeze, să se creeze un spațiu de siguranță, cu reguli unde fiecare să aibă timpul să își expună trăirile. Dacă fetele din imagini ar fi apucat să vorbească, poate că nu ”comunicau” în modul în care au ”comunicat”, mai spune psihologul Delia Dumitru.