EXCLUSIV - Războiul din Israel explicat. Unde își are originile, cine sunt principalii actori și care este miza? Istoric: ”Ce vrea Hamasul astăzi e să blocheze procesul de pace început în urmă cu câțiva ani”

Puțini dintre noi știm cu exactitate unde își are originile acest conflict israeliano-palestinian care durează de atât de mult timp. Istoricul Ovidiu Raețchi a vorbit, în exclusivitate pentru stirilekanald.ro, despre trecutul mai puțin cunoscut al zonei și evenimentele care au dus la conflictul de azi. Iată mai jos analiza completă:

În mod paradoxal, acest conflict își are punctul de pornire în atisemitismul european care străbate vechiul continent, la sfârșitul secolului al XIX-lea.

De la pogromurile care au loc în zona de Răsărit a Europei, plecând dinspre Polonia, Imperiul Țarist, inclusiv Țările Române. Dar simultan, putând fi consemnat și în Franța. Sunt aceste valuri de antisemitism care devin, mai ales în estul Europei, pogromuri, ucideri pe scară largă ale evereilor, civili nevinovați, fără un motiv real, ci doar niște izbucniri de furie de tip religios creștin la acel moment.

Acest val îi împinge pe evrei să caute o soluție de a-și creea o formă de auto-apărare. Ceea ce nu puteai să faci pe teritoriul unui alt stat. Și atunci apare această soluție sionistă de a reveni în Țara Sfântă de unde evreii se împrăștiaseră în urmă cu două milenii.

Originea conflictului: antisemitismul european de la sfârșitul secolului al XIX-lea

Vorbim acum de perioada 1880. Statul pre-israelian pleacă de la 25.000 de evrei prezenți în Palestina. Vin valuri de imigrație pe măsură ce cresc violențele și pogromurile în estul Europei și pe măsură ce e limpede că evreii trebuie să aibă propriul lor stat.

Citește și: EXCLUSIV: Efectele economice ale războiului din Israel. Impactul asupra românilor. Ion Radu Zilișteanu, doctor în economie: "O consecință probabilă a războiului ar putea fi vizibilă pe piața imobiliară"

După ce nazismul și fascismul se conturează în Europa, valul crește undeva la sute de mii. Mai ales când încep discriminările naziste, după 1933, ulterior începe și Holocaustul.

Tabăra arabă acceptă, inițial, venirea evreilor pentru că Palestina avea mult loc agricol liber. Mai ales, pe coasta dinspre Mediterana. Pământurile sunt vândute evreilor de către propietari otomani și de către proprietari arabi. Numai că, începând din 1920, pe măsură ce ișuvul evreiesc se mărește, arabii încep să se organizeze sub o conducere politică, una foarte nefastă. E vorba de Amin al-Husseini care, amenințând cu violențe, este acceptat de către britanici ca muftiul al Ierusalimului. Impune doctrina foarte violentă față de evrei, deși existau familii palestiniene cu o doctrină mai blândă, mai împăciuitoare în raport cu tabăra evreiască.

Citeste si: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?- catena.ro

Citeste si: Salman Khan și Iulia Vântur, primele imagini de la nuntă! Filmarea cu ei a scăpat pe internet- wowbiz.ro

Citește și: Ziua 3 de război în Israel: Un român cu dublă cetățenie s-a stins din viață în atacurile din Israel. Peste 1.100 de oameni au murit

La sfârșitul anilor 20, violențe masive la adresa evreilor

Undeva în 1929, încep violențe masive coordonate de Al-Husseini și de alți lideri palestinieni la adresa evreilor. Ceea ce pune presiune pe evrei să își formeze Hagana, formațiunea para-militară pre-statală.

Interesul taberei britanice era să păstreze liniștea, pentru că conducta de petrol care venea dinspre Iran irak ieșea la Mediterană prin Haifa. Era o zonă din mandatul palestinian al britanicilor. Și atunci începe o politică de echilibru a Marii Britanii.

1937- momentul cheie care ar fi schimbat istoria zonei

În cadrul acestei tentative de a împăca cele două puncte de vedere, apare o propunere de partiție a Comisiei Peel din 1937, o comisie a Parlamentului britanic, care oferă taberei arabe 70% din teritoriul taberei evreiești. Tabăra evreiască acceptă. A fost mereu orientată spre negociere, tabăra arabă a spus mereu ”nu”.

Pică această primă variantă care, dacă ar fi fost acceptată atunci în 1937, istoria zonei ar fi fost cu totul alta.

Planul de partiție al ONU din 1947- Israel spune ”da”, tabăra arabă spune ”nu”

Mai e planul de partiție ONU din 1947 la care trebuie să ne raportăm întotdeauna ca să judecăm zona. Spune cam 50-50, oferă Israelului deșertul Negev care e foarte mare ca spațiu, dar unde nu prea poți să faci multe lucruri. Din nou, Israel spune ”da” acestui plan și tabăra arabă spune ”nu” și atacă Israelul în 1948 de pe toate fronturile.

Răul începe atunci, în faptul că arabii refuză partiția ONU din 1947. Israelul acceptă, arabii atacă Israelul abia născut. Israelul câștigă acel război și în cursul acelui război își mai mărește un pic teritoriul pentru că trebuie să asigure culoare de securitate între Tel Aviv și alte orașe, cum era Ierusalimul. Nu puteai să treci din Tel Aviv în Ierusalim fără să treci prin așezări care erau ale arabilor. Și atunci Israelul își asumă această doctrină de a elibera anumite culoare de transport. Iar arabii care părăsesc regiunile se refugiază în anumite tabere de refugiați unde îi găsim și azi. Practic Fâșia Gaza s-a format printr-o venire, din 1947-1948, de refugiați care solicită dreptul de reîntoarcere.

Citește și: Hezbollah a intrat în război cu Israelul. Gruparea cu sediul în Liban este considerată mult mai puternică decât Hamas

Cine sunt principalii actori ai conflictului actual?

Hamas- o formațiune inspirată din frăția musulmană egipteană, care se conturează în anii 70 în Gaza. La început, fără pretenții politice, doar e strategia frăției musulmane de a câștiga o bază socială, prin ajutor economic, medical, școlar. După ce câștigă această bază, se transformă într-o formațiune politică. Și asta s-a întâmplat cu Hamas, pe fondul Primei Intifade. Hamas face tranziția de la o grupare social- religioasă la o grupare religios-politică și de rezistență armată.

Jihadul Islamic- În paralel, apare în Fâșia Gaza și Jihadul Islamic, o formațiune mai radicală decât Hamas. E de la bun început o formațiune de rezistență care spune ”noi continuăm lupta de rezistență și vrem distrugerea statului Israel”. Hamasul câștigă alegerile în 2006 în Fâșia Gaza, în fața Fatah. Ulterior, alungă în 2007, în urma unei ciocniri militare pe care o câștigă, Fatah-ul din Fâșia Gaza.

Citeste si: Miracolul prin care Lidia Buble a fost vindecată de psoriazis, după ce tratamentele medicilor nu au dat niciun efect. „Voi nu le vedeți pentru că le acopeream cu haine. Efectiv am fost vindecată.”- kfetele.ro

Citeste si: Cerințele care trebuie respectate cu sfințenie! Ce le-a cerut Maluma organizatorilor Neversea pentru a cânta la festival- radioimpuls.ro

Fatah- este, practic, mișcarea politică a lui Yasser Arafat. E o mișcare care apare înainte de Hamas și Jihadul Islamic. A fost sprijinită de URSS, este o mișcare de stânga, revoluționară. Sprijinită inclusiv de Ceaușescu în anii 70, tot pe fondul acestei solidarități inter-socialiste. Pe măsură ce ne apropiem de anii 80, cade victimă islamizării mai puternice a regiunii. Și atunci stânga devine irelevantă politic și dreapta religioasă câștigă prevalența în regiune. Fatah-ul mai controlează în momentul de față această regiune West Bank sau Cisiordania.

Hezbollah- partidul lui Dumnezeu. O formațiune shiita din Liban, fondată cu sprijin sirian și iranian încă de la început. A fost mult mai activă și violentă, principalul inamic al Israelului în perioada 2006. Astăzi are acces deja la putere ca partid care gestionează viața politică din Liban. E posibil să fie ceva mai puțin activă din punct de vedere al atacurilor militare și teroriste pentru că încearcă să își păstreze controlul politic asupra Libanului. Dar să nu ne facem iluzii. La un moment dat, se va activa din punct de vedere militar.

Miza războiului israeliano-palestinian: blocarea procesului de pace

Ce vrea Hamas-ul astăzi e să blocheze procesul de pace început în urmă cu câțiva ani, sub coordonarea președintelui american Trump. Sunt aceste acorduri Abraham care deja au fost îmbrățișate de patru state din regiune: Emiratele Arabe, Bahrain, Sudan și Maroc. Urmând ca Arabia Saudită să se adauge în scurt timp.

Ceea ce ar fi schimbat radical toată așezarea geopolitică a Orientului Mijlociu și ar fi schimbat și situația Hamas. Ar fi fost mult mai izolată dacă Israelul și Arabia Saudită ar fi avut un acord de pace pe termen lung și potențial chiar o alianță militară împotriva shiitilor. În al doilea rând, Iranul ar fi fost într-o situație mai complicată dacă Arabia Saudită și Israelul s-ar fi apropiat.

Inclusiv liderii Hamas au spus clar că doresc blocarea unui acord de pace cu Arabia Saudită.