Marius Gabriel Cazacu, bucatar: Astazi se recomanda crapul de balta, care este cel mai cautat pentur saramura, chefalul de Marea Neagra, si stavridul, luat proaspat de la noi de aici.
Pestele pe plita, platourile cu delicatese si fructele de mare sunt specialitati gatite cu maiestrie de bucatarii de la malul marii. Pestele nu este doar proaspat, dar este prins direct din Marea Neagra.
Liliana Nistor, ajutor bucatar: Platoul contine midi afumate, zacusca, icre stuca, icre de crap, chiftelute, midi marinate, rapine pane,scrumbie marinata.
Marius Gabriel Cazacu, bucatar: Aici avem borsul de peste care e facut din crap amesteca cu frito.
Pericolul vine, insa, de la pestii crescuti in bazine artificiale, care de multe ori abunda in metale grele si in bacterii.
Dr. Tania Zaharia, director stiintific INCDM Grigore Antipa: Cele mai afecate pof fi speciile care provin din crescatorie, deci din acvacultura, pentru ca acestea sunt crescute in zone statice, deci nu migreaza ca o specie din mediul natural.
Multe specii de pesti sunt crescute in astfel de bazine care comunica direct cu lacul, marea sau oceanul dupa caz. Iar daca zona respectiva este poluata, atunci vietuitorele vor asimila direct mercurul si alte metale grele din apa.
Dr. Tania Zaharia, director stiintific INCDM Grigore Antipa: Anul trecut la midie s-a deposit concentratie la cupru in zona Costinesti, dar si la Sulina mai mari. La rapana, tot pe zona Costinesti si tot pe cupru, la scafarca in zona Portita, in zona Deltei Dunarii. Cele mai mari depasiri sunt la cupru.
Cei mai contaminati pesti sunt rechinul, pestele spada, macroul de mare si tonul alb. Cel din urma este folosit mai ales in conserve, are un continut mediu de mercur si tocmai de aceea se recomanda consumul a doar 46 de grame pe saptamana. Cunoscatorii prefera sa manance la restaurantele de incredere, in loc sa cumpere peste din bazinele supermarketurilor.
Studiile arata ca romanii consuma, in medie, intre 4 si 6 kilograme de peste pe an.