In articol:
- Seismologul Gheorghe Mărmureanu- contrazis de un inginer român
- Matei Sumbasacu explică concepțiile greșite ale lui Mărmureanu
Inginerul Matei Sumbasacu a adus afirmații contradictorii în legătură cu spusele lui Gheorghe Mărmureanu despre legăturile cutremurilor din România și din Turcia.
Seismologul Gheorghe Mărmureanu- contrazis de un inginer român
Principalul subiect în discuțiile dintre Matei Sumbasacu și Gheorghe Mărmureanu a fost cutremurul dublu de peste 7,5 grade pe scara Richter din Turcia. Astfel, un cutremur de 4,5 grade pe scara Richter, a fost înregistrat la ora 3.26 în Buzău, urmat de patru magnitudini mai mici, conform Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
Astfel, Gheorghe Mărmureanu, directorul onorific al Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), a declarat unor surse că „Seismele mari din Turcia nu au activat niciodată nimic în Vrancea”; „Estimările arată că nu va
Pe pagina asociației au apărut explicații științifice în legătură cu evenimentele petrecute la est de Anatolia. Inginerul a explicat că niciun cutremur nu poate fi prezis și a contrazis în mod cert faptul că nu va exista un cutremur semnificativ până peste 17 ani.
Citește și: VIDEO| Cel mai mare cutremur din lume. Unde a fost și ce magnitudine a avut?
Matei Sumbasacu explică concepțiile greșite ale lui Mărmureanu
În legătură cu afirmațiile lui Mărmureanu, inginerul Matei Sumbasacu spune că: „El s-a uitat în istoria României și a văzut când au fost cutremure și cât de mari au fost. Face un lucru care îl descalifică total: el spune uite, între aceste două cutremure sunt cam 30-40 de ani, între celelalte două tot 30-40 ani… ”.
Pornind de la afirmația lui Mărmureanu cum că populația trebuie să se liniștească în vederea viitoarelor cutremure, Sumbasacu a adăugat că: „Cred că este un reflex al său ca să liniștească populația”, deoarece inginerul explică cum România a avut de suferit din pricina seismelor.
„În anii ‘90 s-au expertizat câteva mii de clădiri, au băgat în categorii de urgență vreo 2.000. Categorie de urgență însemna că era o urgență să le consolideze. După, sub consultanța lui Mărmureanu, s-a trecut la clasele de risc seismic fără să se facă vreo echivalare între categorii de urgență și clase de risc seismic. Așa că, peste noapte, România s-a trezit cu zero clădiri cu risc”. Din ce motiv? Pentru că „au schimbat sistemul de clasificare și au spus că trebuie să se uite încă o dată la celelalte”, a mai adăgat Matei Sumbasacu.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
Citește și: Care sunt cele mai sigure locuri din România în caz de cutremur?