In articol:
România a devenit fruntașă la greșelile gramaticale, în ultimii ani. Oamenii folosesc “decât” în loc de “doar”, “din cauza” în loc de “datorită” sau renunţarea la prepoziţia „pe” din acuzativul cu prepoziţie „pe care”. Acestea reprezintă unele din cele mai frecvente greșeli de gramatică din limba română.
Uneori auzim la televizor sintagme precum „mi-ar place” în loc de „mi-ar plăcea”. Aceasta este una dintre cele mai frecvente greșeli de gramatică din limba română. Oamenii tind să folosească forma greșită a condiționalului optativ a verbului “a plăcea”: “Mi-ar place să mergem la film”. Este total greșit așa.
Forma corectă este: “Mi-ar plăcea să merg la film”, pentru că modul condițional optativ se formează cu ajutorul infinitivului, iar forma corectă de infinitiv este “a plăcea”, nu “a place”.
De asemenea, românii folosesc adverbul “decât” în loc de “doar” sau “numai”. ”Decât” în loc de “doar” sau “numai” este una dintre cele mai răspândite greșeli gramaticale. „Decât” se folosește numai atunci când avem construcții negative. Putem să spunem: “Nu am decât o treabă de rezolvat” sau “Am doar/numai o treabă de rezolvat”.
Pleonasmele le dau și ei bătaie de cap românilor. Folosim adesea: “Coboară jos!”, “Mai vino odată”, “Avansați înainte”.
Folosirea greșită a verbului „a vrea”
În limba română există două verbe care exprimă aceeași idee: “a vrea” și “a voi”. Dar nu “a vroi”. Greșeala apare atunci când trebuie să formăm la indicativ timpul imperfect. Potrivit DOOM, formele corecte sunt: eu vream/voiam, tu voiai (mai rar – vreai), el vrea/voia, noi vream/voiam, voi vreați/voiați, ei vreau/voiau.
Citeste si: Imagini socante cu un mare star de la Hollywood! Beat si drogat FOTO
Citeste si: Regulile nescrise ale nunților. Ce nu trebuie să faci și cum să NU te îmbraci la o nuntă
O altă eroare gramaticală este renunţarea la prepoziţia „pe” din acuzativul cu prepoziţie „pe care”. Din ce în ce mai multe persoane renunță la prepoziția “pe” atunci când nu este cazul. Pe lângă greșeala de gramatică în sine, lipsa prepoziției “pe” poate schimba și sensul propoziției.
“Andrei are un prieten pe care îl învața limba engleză” vs. “Andrei are un prieten care îl învață limba engleză”. În primul caz, prietenul este cel care este învățat, iar în cazul al doilea Andrei.
Folosirea greșită a pronumelui de întărire este o altă situație des întâlnită. Dacă o doamnă spune că “Eu însumi am văzut cele întâmplate” este greșit, pentru că forma corectă la feminin singural este “eu însămi”.
Virgula dintre subiect și predicat- eroare des întâlnită
Una dintre primele reguli gramaticale pe care le învățam este să nu punem virgulă între subiect și predicat. Virgula dintre subiect și predicat este considerată una dintre cele mai grave greșeli gramaticale. Desigur, ca să nu faci greșeala asta, mai întâi trebuie să știi care este subiectul și care este predicatul.
Problema cu care ne confruntăm adesea este câți de i punem la cuvântul copii. Forma articulată de plural a cuvântului “copil” pune încă mari probleme unora dintre noi.
“Niște copii au lipsit astăzi de la școală” -> forma de plural nearticulat
“Toți copiii au fost prezenți la școală” -> forma de plural cu articol hotărât
Primul “i” face parte din radicalul cuvântului (se regăsește și în formă de singular – “copil”). Ca să formăm pluralul nearticulat, la radicalul cuvântului punem un “i” – desinența de plural (copii). Pentru pluralul articulat hotărât, mai adăugăm un “i”, care reprezintă articolul hotărât (copiii).