Poluarea cu hidrogen sulfurat nu i- a surprins deloc pe oamenii care, de ani de zile, se plâng că nu respiră aer curat. Reprezentanţii centrului pentru deşeuri se apără şi spun că nu ei au poluat, ci tonele de gunoaie lăsate pe terenurile din apropiere.
" Este silita, iata, sa isi riste serviciul, alte chestii, da, ca sa vina la niste intalniri sau sa faca ceva pentru ca, pur si simplu, vrea sa traiasca normal."
"Am un baietel de doi ani si jumatate, deci el e nascut aici, de cand m-am mutat si o fetita de doua luni. Baiatul deja are dermatita atopica, intoleranta la foarte multe chestii…".
De ani de zile par sa se lupte cu morile de vant. Pe masa au zeci de hartii in care si-au notat fiecare dintre sutele de reclamatii facute la toate autoritatile posibile, de la politie pana, la Cancelaria Primului Ministru.
"Am primit raspunsuri extrem de evazive, de multe ori nesemnate, nedatate chiar, prin care ni se spunea ca toate sesizarile au fost trimise catre competenta solutionare”, a declarat Ovidiu Tucmeanu.
George are doi copii. In 2011 a inceput sa isi ridice o casa cam la 3 kilometri de centrul de stocare a deseurilor. A revenit in tara acum un an si tot de atunci a inceput si cosmarul.
"Daca ne intra in casa mirosul, de seara, nu mai iese 2 zile si tot timpul traim cu mirosul asta in casa”, spune George Mocanu.
Cei mici au fost primii afectati, spune barbatul, doar ca problemele de sanatate ale copiilor i-au pus pe ganduri pana si pe medici.
"Pe copii, ca sunt mai sensibili, apar niste dermatite, am fost de trei ori la medicul de familie si mi-a zis ca nu stie care e cauza.", adauga el.
Explicatiile exista, insa, si vin de la cercetatorii din Peninsula.
Un studiu medical recent realizat in Italia a demonstrat ca persoanele care locuiesc intr-o raza de sub 5 kilometri fata de o groapa de gunoi au cu 30% mai multe sanse sa se aleaga cu boli pulmonare, astm, boli de piele sau chiar cancer.
Citeste si: SFÂȘIETOR! Arina a fost filmată în momentul în care a murit. În videoclip se mai aud doar țipete- kanald.ro
Revoltati, oamenii arata cu degetul spre groapa de gunoi de la marginea sectorului 1. Societatea care o patroneaza a denumit-o Centrul de Management Integrat al Deseurilor. Pentru localnici numele e mai putin important.
"Este vorba strict de o afacere care trebuie sa mearga in continuare, vorbim strict de bani, nu conteaza sub nicio forma nici sanatatea oamenilor”, sustine Ovidiu Tucmeanu.
Ultimele zile par sa le fi adus o mica victorie, dupa ce un control al inspectorilor Garzii de Mediu a demonstrat ca, intr-adevar, in aer exista hidrogen sulfurat.
"Controalele Garzii Naaionale de Mediu au condus spre concluzia ca potentiala sursa semnificativa a acestei poluari cu caracter discontinuu este depozitul de deseuri municipale din sectorul 1 al Capitalei”, se arata in comunicatul Garzii Nationale de Mediu.
Masuratorile realizate de catre specialisti au determinat o depasire uriasa a valorilor maxime pentru substanta periculoasa.
Totusi, mai-marii Garzii de Mediu considera ca e doar o problema de confort si nu una care sa puna in pericol sanatatea cuiva.
"Pai, cand ai niste valori clare, determinate cu un echipament omologat, nu mai e vorba doar de nasul nostru, de ce se vorbeste in continuare despre disconfort olfactiv. In momentul in care acuzi trebuie sa si demonstrezi.", declarat Sorin Matei, director tehnic.
Sorin Matei este seful serviciului tehnic al centrului pentru deseuri. Spune ca, de vreme ce zi de zi este prezent acolo, ar fi trebuit sa fie printre primii care se imbolnaveste, daca, intr-adevar, ar exista probleme.
"Nu a patit nimic niciunul. Nu s-au inregistrat decese, dermatite, nu i-a crescut niciunuia un ochi in plus, nu s-a intamplat nimic”, adauga directorul.
Ca pot exista situatii neplacute pentru localnici, directorul admite ca e posibil.
In demersul de a-si sustine nevinovatia, reprezentantii centrului au realizat o filmare cu drona, atat a zonei in care isi desfasoara activitatea, dar mai ales a imprejurimilor, adevarate focare de infectie, spun ei.
Ce vedeti in aceste imagini nu este nisip adunat de-a lungul timpului.
Sunt tone de gunoaie, aruncate la intamplare pe un spatiu viran. Iar de asta profita cei care cauta printre resturi. De aici ar veni si hidrogenul sulfurat, spune Sorin Matei.
"Tot materie organica in descompunere este si zeama din gunoaiele din Giulesti-Sarbi, care se scurge in balta de la baza depozitului”, adauga Sorin Matei.
Directorul adauga ca se gandeste sa ii cheme pe toti localnicii afectati intr-o vizita in centrul pentru deseuri, pentru a le demonstra ca nu acolo este cauza tuturor problemelor.
Va vine sa credeti sau nu, suntem la doi pasi de Cluj-Napoca- al patrulea oras ca marime din Romania, pretendent la titlul de capitala culturala europeana.
Ei bine, cu asa peisaj, ar putea candida mai degraba la titlul de cea mai bogata cultura de gunoaie.
Dupa ce in urma cu un an, strazile s-au umplut de sobolani si s-a creat un adevarat focar de infectie, sanatatea oamenilor din Floresti este pusa iar in pericol.
Rampa de depozitare a gunoaielor din judetul Cluj s-a umplut si firma de salubrizare nu mai poate ridica deseurile.
Clujul nu are în acest moment o rampa autorizata, iar comuna Floresti cu peste 35.000 de locuitori are cel mai mult de suferit de pe urma acestei situatii. Reprezentantii primariei spun ca nu stiu cand vor gasi o solutie.