VIDEO. Guvernul a adoptat noua lege a pensiilor, după un scandal în coaliție. "Nu există 'nu pot'", spune premierul. Care sunt cele mai controversate schimbări care intră în vigoare în 2024
Noua lege a pensiilor a fost adoptată joi, în ședința de guvern, după o zi extrem de tensionată, cu contre între premierul social-democrat, Marcel Ciolacu, și ministrul de Finanțe liberal, Marcel Boloș. Noua lege va intra în vigoare din septembrie 2024, când se va face recalcularea tuturor pensiilor după o nouă formulă.
UPDATE 18.00. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat pe pagina sa de Facebook că Executivul a adoptat noua lege a pensiilor.
"Nu există 'nu vreau' sau 'nu pot' atunci când vine vorba de pensionari. Acest Guvern le va face dreptate!", a scris Marcel Ciolacu.
Proiectul de lege care a generat astăzi un scandal monstru în coaliția de guvernare, din cauza sustenabilității financiare, va fi trimis în Parlament, unde are ca termen de dezbatere și adoptare data de 20 noiembrie.
UPDATE 17.30. Guvernul ar fi adoptat, în cele din urmă, proiectul de lege privind sistemul public de pensii, potrivit unor surse guvernamentale.
Ministerul de Finanțe avertizează, într-un document transmis Ministerului Muncii, că nu vor fi bani pentru a plăti pensiile majorate începând cu 2024, iar singura condiție ar fi "creșterea taxării mediului de afaceri și a populației".
În replică, premierul ținut să precizeze în debutul ședinței de Guvern: "Am parcurs şi avizul Ministerului de Finanțe şi categoric în anul 2024 nu va fi nicio mărire de impozite în România."
UPDATE. Ședința de guvern a fost suspendată până la ora 16.30, pe fondul tensiunilor pe impactul bugetar al noii legi a pensiilor.
Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, ar fi refuzat inițial să semneze legea din cauza lipsei banilor necesari la buget.
Se așteaptă, de asemenea, avizul Consiliului Economic și Social (CES).
Guvernul condus de Marcel Ciolacu s-a reunit în ședință joi, de la ora 14.00, iar pe lista proiectelor de acte normative aflate în agenda Executivului se află și "Analiza referitoare la proiectul de lege privind sistemul public de pensii".
Premierul a declarat, în debutul ședinței de Guvern, că noua lege a pensiilor aduce două majorări de pensii în anul 2024.
"Astăzi avem pe masa Guvernului proiectul noii legi a pensiilor din sistemul public. Este una dintre cele mai importante legi din acest mandat care aduce două majorări de pensii în 2024", a spus joi Marcel Ciolacu.
Potrivit premierului, pe lângă indexarea de la 1 ianuarie, începând cu 1 septembrie 2024 majoritatea pensiilor vor crește prin recalculare, "reparând nedreptăți majore".
"Vor fi eliminate toate inechitățíle din sistemul public de pensii, atât cele dintre femei și bărbați, dar și cele dintre persoanele pensionate în baza unor legi diferite", a adăugat premierul Ciolacu, care
a precizat că s-a eliminat pragul de 9,4% din PIB introdus de "cei care își doreau blocarea pensiillor până în anul 2070".
Scandal în coaliție pe marginea legii pensiilor
Ședința de Guvern de joi a fost întârziată cu două ore ca urmare a unui scandal apărut între PNL și PSD pe tema legii pensiilor.
Liderul liberalilor, fostul premier Nicolae Ciucă, a declarat joi dimineață că informații contradictorii cu privire la impactul bugetar al noii legi, caz în care ministrul de Finanțe nu își poate da avizul pe lege.
„Este nevoie de o clarificare pentru că aseară a apărut informaţia de la doamna Simona Bucura-Oprescu că impactul este de 55,6 miliarde lei, iar cea de la Ministerul de Finanţe este diferită, motiv pentru care am solicitat să ne clarificăm care este suma reală pentru că este un impact mare pe care trebuie să ni-l asumăm cu date concrete şi să avem sustenabilitate pentru această decizie”, a explicat Nicolae Ciucă, la sediul PNL.
Ulterior, ministrul Marcel Boloș ar fi revenit asupra deciziei și a dat avizul Finanțelor pe noul proiect de lege.
Știre inițială. Rămâne de văzut dacă Guvernul va adopta chiar în ședința de astăzi proiectul de lege privind sistemul de pensii, așa cum au anunțat anterior premierul și ministrul Muncii.
Ministrul Simona Bucura-Oprescu a transmis zilele trecute că, potrivit calendarului asumat, proiectul de lege ar urma să fie aprobat în Guvern pe data de 9 noiembrie, iar până la 20 noiembrie ar urma să treacă prin Parlament.
"Proiectul legii pensiilor este în transparenţă până pe data de 9 noiembrie. Ambiţia noastră este ca pe 9 noiembrie să fie adoptat în Guvern, după care să venim (în Parlament - n.red) pentru ca împreună să avem un parcurs parlamentar accelerat, astfel încât până pe data de 20 noiembrie să finalizăm calendarul parlamentar pentru reforma sistemului public de pensii, o lege importantă pentru români", a declarat luni ministrul Muncii.
Ministrul Muncii Simona Bucura-Oprescu
[Sursa foto: Guvernul Romaniei]
De ce se grăbește Guvernul Colacu cu adoptarea noii legi a pensiilor
Premierul României, Marcel Ciolacu, le-a cerut miniștrilor implicați în procesul de avizare a noii legi a pensiilor să trateze "cu prioritate" acest demers pentru a trece legea pensiilor prin guvern "în cel mai scurt timp".
Liderul social-democrat a amintit că renegocierea PNRR pentru eliminarea pragului de 9,5% din PIB cerut de Comsia Europeană pentru anvelopa bugetară a pensiilor "depinde de adoptarea acestei legi până pe 20 noiembrie".
Legea care modifică radical sistemul public de pensii, care propune o formulă nouă de calcul a pensiei prin care se promite eliminarea inechităților din sistem a fost lăsată în dezbatere publică doar 10 zile- din 31 octombrie până pe 9 noiembrie.
În această perioadă au apărut mai multe controverse cu privire la anumite prevederi din noua lege a pensiilor, nefiind clar în ce măsură Guvernul va rezolva problemele sau le va pasa Parlamentului spre dezbatere.
Cele mai controversate schimbări din noua lege a pensiilor 2024
În ultimele zece zile au apărut în spațiul public mai multe dezbateri aprinse cu privire la modificări controversate din noua lege a pensiilor, cărora Guvernul nu le-a răspuns până acum:
1. Pensiile ar putea scădea din 2025, conform noii legi
Guvernul a acceptat, după negocierile cu Comisia Europeană, să prevadă în noua lege a pensiilor posibilitatea tăierii pensiilor din 2025, dacă nu sunt bani la fondul de pensii.
Controversatul articol 84 din proiectul de lege a pensiilor mandatează Consiliul Fiscal să facă o analiză anuală cu privire la bugetul total de pensii și, în urma acestui raport, Guvernul va ajusta pozitiv sau negativ, anvelopa totală de pensii.
Asociația Pensiilor Administrate Privat a avertizat miercuri că o nouă prevedere din proiectul noii legi a pensiilor ar putea face ca peste un milion de persoane să nu mai contribuie la Pilonul 2 de pensii.
Un articol din legea actuală spune că cei de la Casa de Pensii transmit către fondurile de pensii contribuția la Pilonul 2 pentru angajaţi „sau” pentru cei pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale.
În proiectul noii legi a pensiilor, „sau” este înlocuit cu „și”, ceea ce înseamnă că angajații Casei de Pensii vor vira la Pilonul 2 doar contribuțiile angajaților, nu și pe cele ale liber-profesioniștilor (PFA-uri, drepturi de auto, drepturi de mandat etc).
3. Se egalizează vârsta de pensionare între femei și bărbați
Proiectul de lege privind sistemul de pensii prevede egalizarea vârstei de pensionare între bărbați și femei până în anul 2025. Vezi Noua lege a pensiilor aici.
"Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani atât pentru bărbaţi, cât și pentru femei", se spune în Expunerea de motive.
4. Vârsta de pensionare și stagiul de cotizare se modifică din 3 în 3 ani
Potrivit noii legi a pensiilor, din trei în trei ani se majorează vârsta de pensionare și stagiul de cotizare. Este una dintre modificările care i-au surprins pe specialiști.
La art. 47 din proiectul de lege se spune că stagiul minim de cotizare, stagiul complet de cotizare și vârsta standard de pensionare, sunt majorate în funcție de evoluția speranței de viață din România, la un interval de maxim 3 ani.
Cele mai controversate schimbări din noua lege a pensiilor 2024
Ce mai cuprinde agenda ședinței de Guvern de joi, 9 noiembrie
Pe agenda ședinței de guvern de astăzi se află și proiectul de ordonanţă pentru modificarea Legii nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată.
Guvernul mai are pe ordinea de zi proiectul de lege care modifică legislaţia din domeniul asistenţei sociale, în urma efectuării controalelor la toate centrelor rezidenţiale destinate persoanelor cu dizabilităţi, persoanelor vârstnice şi copiilor.
Proiectul de lege modifică şi completează unele acte normative în domeniul asistenţei sociale şi Legea nr.78/2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat în România.
Guvernul mai are pe ordinea de zi modificarea şi completarea Legii nr.312/2015 privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, precum şi a unor acte normative în domeniul financiar în vederea asigurării transpunerii prevederilor Directivei europene 2014/59/UE.
Totodată, proiectul de lege privind asigurarea unui nivel minim global de impozitare a grupurilor de întreprinderi multinaţionale şi a grupurilor naţionale de mari dimensiuni, de pe agendă, prevede transpunerea Directivei (UE) 2022/2523 a Consiliului din 14 decembrie 2022, fiind stabilite mai multe măsuri, între care instituirea impozitului suplimentar naţional.
"Ca regulă generală, impozitul suplimentar se datorează în jurisdicţia societăţii-mamă finale a unei întreprinderi multinaţionale. Prin exercitarea opţiunii de aplicare a impozitului suplimentar naţional, impozitul reprezentând diferenţa dintre cota minimă de 15% şi cota efectivă de impozitare determinată la nivelul filialelor din România ale întreprinderilor multinaţionale cu sediul în străinătate se va plăti în România, şi nu în jurisdicţia unde este înregistrată societatea-mamă finală. Prin urmare, România va avea dreptul de a încasa diferenţa de impozit, aceasta nemaifiind colectată în jurisdicţiile societăţilor-mamă a grupurilor de întreprinderi multinaţionale respective, prin aplicarea regulii generale IIR", se precizează în expunerea de motive.
