Guvernul condus de Marcel Ciolacu urmează să lanseze în transparență decizională o Ordonanță de Urgență care va stopa toate cheltuielile publice până la final de an. Nici românii care și-au câștigat în instanță anumite drepturi financiare nu vor mai primi banii în 2023.
Guvernul strânge cureaua pe final de an
"Ordonanța austerității", cum este denumit proiectul de OUG pe care Guvernul l-a pregătit, va tăia toate cheltuielile publice de pe final de an și amână pentru 2024 plățile unor drepturi salariale câștigate în instanță de bugetari.
Draftul de OUG prevede că instituțiile și autoritățile publice locale nu mai pot finanța din fonduri publice în noiembrie-decembrie 2023 organizarea unor evenimente precum festivaluri, concerte, competiții locale, festivități sau sărbători tematice.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat marți, la Craiova, că documentul privind cheltuielile publice pe finalul de an se află în transparență decizională și că nu este vorba de o "înghețare" a fondurilor:
"Nu le îngheţ, le ordonăm. Încercăm să avem o Românie mai ordonată. În acest moment sunt în transparenţă şi urmează să discutăm la AMR (Asociaţia Municipiilor din România n.r.), la UNCJR (Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România n.r.), pe urmă cu grupurile parlamentare. Aşa este practica", le-a spus Marcel Ciolacu jurnaliștilor prezenți.
Potrivit șefului Executivului, în ultimele luni ale anului există de regulă "un avânt în ceea ce priveşte cheltuielile nu tocmai necesare".
"Știţi foarte bine că Legea de asumare din Parlament nu a fost promulgată. Măsurile, în România, ca să ne încadrăm în deficit trebuiau luate de prin martie-aprilie... E normal să luăm măsuri. Nu o să luăm măsuri care să strice activitatea nici a consiliior judeţene, nici a primăriilor", a explicat Ciolacu.
Marcel Ciolacu a dat asigurări că sunt bani de pensii și salarii pe final de an, însă noua Ordonanță era necesară pentru cofinanțarea fondurilor europene.
"Avem bani de pensii, avem bani de salarii, avem buffer suficient, vârf de plăţi nu mai avem anul acesta la datoriile făcute nu de Ciolacu, făcute de cei dinainte.(...) Avem o economie care se dezvoltă, nu sunt probleme. Dar, cu adevărat, lăsaţi-mă să vin să iau nişte măsuri, astfel încât să nu îndatorez România într-o experienţă neplăcută de a avea fondurile europene blocate. (...) Este sfârşitul exerciţiului financiar trecut, e normal ca prioritatea Guvernului să fie cofinanţarea pentru proiectele pe acest exerciţiu financiar. Dacă noi nu terminăm această cofinanţare şi nu trimitem plăţile până pe 31 decembrie, pierdem miliarde de euro", a afirmat premierul Ciolacu.
Citeste si: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii- catena.ro
Nu sunt interzise petrecerile de Crăciun sau Revelion, însă Guvernul vine cu o serie de condiții în proiectul de OUG.
„Cheltuielile cu organizarea acestor evenimente nu pot depăși media cheltuielilor lunare de aceeași natură realizate în perioada ianuarie – septembrie 2023. Eventualele cheltuieli de această natură care depășesc plafonul stabilit anterior pot fi suportate din donații și sponsorizări”, este forma dorită de Guvern, potrivit draftului prezentat de publicația Libertatea.
Ministrul Finanțelor Publice, Marcel Boloș, a confirmat luni, la Alba Iulia, că anul acesta nu se vor mai realiza rectificări bugetare, fapt fără precedent în ultimii 30 de ani.
Primarii de localități din România așteptau această recitificare bugetară ca pe o gură de oxigen absolut necesară pe final de an.
Fără redistribuirea banilor de la bugetul de stat, multe instituții publice nu mai pot funcționa pentru că nu mai au bani să își plătească salariile și utilitățile.
De ce renunță Guvernul la rectificarea bugetara
Ministrul Finanţelor a explicat prin ce mecanism se poate suplini faptul că nu se va face rectificarea bugetară:
„Este Fondul de rezervă bugetară. Încercăm ca prin acest mecanism, poate este pentru prima dată după Revoluţie când nu avem rectificări bugetare în cursul anului, prin intermediul Fondului de rezervă bugetară ţinem foarte bine sub control aceste cheltuieli”, a declarat Marcel Boloș.
Potrivit minisrului, sunt anumite cheltuieli care nu depind de Guvern, cum ar fi cheltuielile cu dobânda sau cheltuielile de compensare a energiei electrice.
"Mecanismul acesta pe care l-am identificat cu Fondul de rezervă bugetară este pentru noi o modalitate prin care putem să avem control asupra ţintei de deficit bugetar", a spus ministrul de Finanțe.
Guvernul condus de Marcel Ciolacu a sperat că va acoperi gaura bugetară din acest an prin pachetul de noi taxe și impozite, însă acesta a fost contestat la CCR și s-a ajuns cu promulgarea lui pe final de octombrie.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
În acest fel, socotelile legate de colectarea mai multor bani din mediul privat nu mai pot fi aplicate la bugetul de stat pe 2023, ci doar din ianuarie 2024.
Marcel Boloș, explicații despre Fondul de rezervă al Guvernului
În proiectul de OUG se precizează că plățile efectuate în perioada noiembrie – decembrie 2023 să fie cel mult la nivelul mediei plăților efectuate în perioada ianuarie – septembrie 2023 și în limita bugetului aprobat.
Pe lista de cheltuieli pentru care nu se pot încheia angajamente de primării se numără: „Bunuri și servicii” pentru alineatele „Furnituri de birou” și „Alte bunuri și servicii pentru întreținere și funcționare”, Reparații curente, Bunuri de natura obiectelor de inventar Cărți, publicații și materiale documentare, Consultanță și expertiză, Pregătire profesională, Studii și cercetări etc.
Fostul ministru de Finanțe, Gheorghe Ialomițianu, a criticat planul Guvernului de a elimina rectificarea bugetară.
„Suntem într-o situație dezastruoasă din punct de vedere bugetar. Multe instituții nu mai pot funcționa pentru că nu mai au bani să își plătească salariile și utilitățile...Li s-a promis instituțiilor publice, să nu facă scandal, miniștrilor și autorităților locale că o să le dea la rectificare”, a spus fostul ministru.
Motivul real pentru care Guvernul ar evita rectificarea bugetară este, potrivit Opoziției, acela de a nu dezvălui deficitul bugetar și de a nu da curs unei avalanșe de cereri de la ordonatorii de credit, de la instituțiile din teritoriu.
