Seismul produs în zona seismică Vrancea a fost resimţit şi în Bucureşti.

Iată care sunt cele mai sigure oraşe în caz de cutremur

Datele întocmite de Institutul Naţional pentru Fizica Pământului arată care sunt cele mai periculoase şi cele mai sigure oraşe, în caz de seism.

Potrivit istoricului seismografic din România, judeţele Timiş, Caraş Severin, Satu Mare şi Constanţa sunt cele mai sigure locuri, în cazul unui cutremur, precum şi graniţa dintre judeţele Suceava şi Maramureş, scrie media.imopedia.ro.

Aproape la fel de sigure sunt zonele cuprinse între Oradea, Cluj, Deva şi Bistriţa şi un alt punct izolat de siguranţă este între judeţele Sibiu şi Braşov, cuprinzând câte o parte din amândouă, ambele fiind judeţe cu un risc seismic mediu. De altfel, şi alte judeţe din acest perimetru sunt cunoscute pentru cutremurele medii care se manifestă acolo, de exemplu Târgu Mureş, Piatra Neamţ sau Suceava.

Citeste si: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro

Citeste si: Piesă aniversară GRATIS. 185 de ani de la nașterea regelui Carol I al României: Povestea unui monarh legendar în aniversarea a 185-a a nașterii sale- casademonede.ro

Citeste si: Descoperirea făcută de un bărbat din Satu Mare după ce bancomatul i-a refuzat banii pe care încerca să îi depună- wowbiz.ro

„Cele mai periculoase zone pentru locuitori, în caz de cutremur, sunt Bucureşti, Ploieşti, Buzău, Focşani sau Iaşi şi toate zonele cuprinse între ele, urmate în topul intensităţii de Roman, Bacău, Piteşti, Giurgiu şi toate zonele din acest perimetru.

În zonele cu risc intermediar se mai află şi Cernavodă, Tulcea", arată statistica întocmită de INFP.

 În zonele marcate cu roşu pe harta cutremurelor, categorie în care intră şi Capitala, există şi multe clădiri prea vechi pentru a rezista mişcărilor seismice, din păcate, multe dintre acestea adăpostesc sedii comerciale sau instituţii ale statului, ceea ce poate conduce la un număr mai mare de victime, în cazul unui cutremur.

„În România, nu au existat coduri solide de proiectare antiseismică mai devreme de 1963. Acestea s-au înăsprit prima oară după cutremurul din 1977 şi a doua oară, după cele trei cutremure mari din vara anului 1990. Azi, exigenţele sunt şi mai mari. Dar dincolo de ce există pe hârtie, nimeni nu poate şti cum ţi cât s-a respectat din aceste coduri", explică pentru IMOPEDIA.ro Mihaela Mardare, inginer structurist.

Cu toate acestea, construcţiile ridicate după revoluţie ar trebui să reziste măcar într-un procent mare, în cazul unui cutremur, se aşteaptă specialiştii. Singura metodă pentru a afla cu certitudine cât de bine sunt construite aceste blocuri noi ar fi expertizarea tehnică, numai că o asemenea procedură este anevoioasă şi scumpă, iar autorităţile nu reuşesc să se mobilizeze nici măcar pentru a rezolva problema evaluaării măcar în cazul blocurilor cu înalt risc seismic.

Citeste si: Larisa Uță, despre cum a început povestea de iubire între ea și Alin Oprea. “De la prima întâlnire i-am mâncat toți banii.”- kfetele.ro

Citeste si: Povestea emoționantă a cățelului-erou Fiki care și-a salvat stăpânul din calea puhoaielor de la Galați- radioimpuls.ro

Citeste si: Piesă aniversară GRATIS. 185 de ani de la nașterea regelui Carol I al României: Povestea unui monarh legendar în aniversarea a 185-a a nașterii sale- casademonede.ro

„Tot ce s-a construit între 1990 şi 2007, aproximativ 400.000 de clădiri, au date de construcţii ambigue. Informaţiile despre rezistenţa lor par să fie doar la echipele de construcţie, nu şi în documentele oficiale. Dar dacă s-au respectat măcar norme de bun simţ, dacă nu întocmai normele de rezistenţă seismică, atunci locuitorii lor ar trebui să fie în siguranţă, în cazul unui cutremur", explică inginerul structurist.

După seism însă, evaluarea structurilor va fi absolut necesară, pentru a putea afla unde este nevoie de lucrări de consolidare.


Abonează-te pe


Partenerii nostri
Clipul zilei pe stirilekanald.ro:
Te-ar putea interesa si