Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, joi, Parlamentului spre reexaminare o lege care aduce modificări Codului Muncii. Articolul contestat introduce amendă de 1.500 – 3.000 de lei pentru munca suplimentară, fără a clarifica numărul de ore la care se referă.
Klaus Iohannis a trimis, joi, Parlamentuli spre rerexaminare Legea pentru modificarea art. 260 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 53/2003- Codul muncii
Potrivit şefului statului, Legea pentru modificarea art. 260 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 53/2003- Codul muncii vizează sancţionarea contravenţională, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei, în situaţia nerespectării dispoziţiilor privind munca suplimentară ”pentru fiecare persoană identificată ca prestând muncă suplimentară”.
Citeste si: Pădurar ucis de hoţii de lemne în Maramureş. Trei copii au rămas fără tată
”În expunerea de motive a legii menţionate, iniţiatorii subliniază că modificarea este necesară pentru generarea unui efect disuasiv, de natură să determine o descurajare a prestării orelor suplimentare dincolo de limita legală, în condiţiile în care norma în vigoare nu stabileşte o corelare a cuantumului amenzilor şi numărului de ore suplimentare efectuate cu numărul de salariaţi care au făcut ore suplimentare. Menţionăm că, potrivit reglementării actuale, art. 260 alin. (1) lit. i) din Codul muncii prevede: «Constituie contravenţie şi se sancţionează astfel următoarele fapte:(...) i) nerespectarea dispoziţiilor privind munca suplimentară, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei»”, a transmis preşedintele.
Citeste si: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii- catena.ro
Citeste si: Anunțul de ultimă oră al lui Papa Francisc. Ce pericol îi pândește pe creștini
Acesta consideră că ”având în vedere faptul că scopul reglementării este acela de a înăspri regimul sancţionator doar pentru situaţia prestării orelor suplimentare dincolo de limita legală prevăzută de art. 114 alin. (1) din Codul muncii- respectiv de 48 de ore pe săptămână, ”pentru un plus de claritate a legii, ar fi necesară circumstanţierea acestei sancţiuni, prin indicarea în mod expres a situaţiilor privind munca suplimentară de natură să atragă aplicarea unei amenzi contravenţionale”.
”În acest sens, semnalăm că, potrivit dispoziţiilor art. 120 – 124 din Codul muncii există şi alte posibile încălcări ale regimului muncii suplimentare cum ar fi: efectuarea de ore suplimentare fără acordul salariaţilor; neplata orelor suplimentare sau neînregistrarea corespunzătoare a acestora; plata sporului prevăzut de lege pentru efectuarea muncii suplimentare, cu nerespectarea regimului prioritar al compensării cu ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice de la efectuarea muncii suplimentare; precum şi orice alte situaţii de încălcare a regimului juridic privind munca suplimentară, ce se pot ivi în practică. Faţă de cele arătate, apreciem că Parlamentul ar trebui să clarifice dacă înăsprirea sancţiunii pentru încălcarea dispoziţiilor privind munca suplimentară vizează doar situaţia urmărită de iniţiatori- cea a prestării orelor suplimentare dincolo de limita legală prevăzută de art. 114 din Codul muncii- sau se referă/se aplică şi altor situaţii ce pot reprezenta încălcări ale Codului muncii”, a mai transmis preşedintele.
Citeste si: Dezastrul economic din România. Suntem țara unică în Europa
Şeful statului consideră că, pentru claritate şi predictibilitate, ar fi necesar ca sintagma ”pentru fiecare persoană identificată ca prestând muncă suplimentară”, din cuprinsul legii transmise la promulgare, să fie circumstanţiată la persoanele pentru care nu s-au respectat dispoziţiile privind munca suplimentară, în caz contrar putându-se înţelege că amenda ar fi aplicată tuturor persoanelor care prestează muncă suplimentară într-o companie, deşi dispoziţiile legii se aplică numai în cazul unor angajaţi.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
”Potrivit art. 260 alin. (1) din Codul muncii, în celelalte cazuri de răspundere contravenţională în care încălcările sunt raportate la «fiecare persoană identificată», amenda contravenţională este limitată la o valoare cumulată de cel mult 10 ori maximul amenzii, exemple în acest sens fiind dispoziţiile art. 260 alin. (1) literele e), e1), e2), e3) şi o). Din această perspectivă, apreciem că ar fi utilă reanalizarea legii transmise la promulgare şi sub aspectul stabilirii, şi în acest caz, a unei valori maxime cumulate, soluţie legislativă care ar fi în acord cu viziunea de ansamblu a legiuitorului în ceea ce priveşte regimul sancţionator din cadrul Codului muncii”, a mai transmis şeful statului.
