Ion Iliescu, "pierdut" în dosarul Mineriadei din 1990? Undă verde pentru urmărirea penală a lui Petre Roman și Gelu-Voican Voiculescu
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, marți 16 aprilie, ministrului Justiţiei cererile de urmărire penală în dosarul Mineriadei din 1990 care îi vizează pe fostul premier Petre Roman şi pe fostul viceprim-ministru Gelu-Voican Voiculescu. Numele fostului președinte Ion Iliescu, care era șeful statului în iunie 1990, și despre care procurorii spun că ar fi făcut apel la venirea minerilor nu este menționat în cererea lui Klaus Iohannis.
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis marţi ministrului Justiţiei cererea de urmărire penală a lui Roman Petre, în calitate de fost prim-ministru al Guvernului României în perioada 26 decembrie 1989- 26 septembrie 1991, sub aspectul săvârşirii de către acesta a infracţiunilor contra umanităţii, în dosarul Mineriadei.
Şeful statului a transmis şi cererea de urmărire penală a lui Voiculescu Gelu-Voican, în calitate de fost viceprim-ministru al Guvernului României în perioada 28 decembrie 1989- 28 iunie 1990, sub aspectul săvârşirii de către acesta a infracţiunii contra umanităţii, se arată în comunicatul Administrației prezidențiale.
De ce lipsește numele lui Ion Iliescu din triada vinovaților de Mineriada din iunie 1990?
Numele lui Ion Iliescu lipsește din triada celor trei demnitari acuzați de procurori de infracțiuni contra umanității.
La începutul lunii aprilie 2024, procurorul general Alex Florenţa îi solicitase preşedintelui Klaus Iohannis aviz și pentru începerea urmăririi penale a fostului președinte Ion Iliescu în dosarul Mineriadei din iunie 1990, după cum au declarat surse judiciare pentru Agerpres.
Iniţial, în iunie 2017, fostul preşedinte Ion Iliescu a fost trimis în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii, alături de fostul premier Petre Roman şi de fostul director SRI Virgil Măgureanu, însă în decembrie 2020 Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie a decis restituirea dosarului la Parchetul Militar, pentru refacerea de la zero a anchetei.
Judecătorii au decis atunci anularea tuturor probelor strânse de procurori, fiind constatată nelegalitatea rechizitoriului prin care Ion Iliescu a fost trimis în judecată, alături de Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, amiral (rez.) Emil "Cico" Dumitrescu, Cazimir Ionescu, Adrian Sârbu şi Miron Cozma.
Practic, procurorii trebuie să refacă întreaga procedură, inclusiv să ceară aviz de la şeful statului pentru punerea sub acuzare a lui Ion Iliescu, acum în vârstă de 94 de ani.
Klaus Iohannis, cerere pentru Petre Roman și Gelu Voican-Voiculescu
Potrivit Administrației Prezidențiale, au fost transmise ministrului justiției:
- cererea de urmărire penală a domnului Roman Petre, în calitate de fost prim-ministru al Guvernului României în perioada 26 decembrie 1989- 26 septembrie 1991, sub aspectul săvârșirii de către acesta a infracţiunilor contra umanităţii în variantele normative prevăzute de art. 439 alin. (1) lit. a) (4 subiecţi pasivi secundari), lit.
f) (cel puţin 2 subiecţi pasivi secundari), lit. g) (cel puţin 1315 subiecţi pasivi secundari), lit. j) (cel puţin 1214 subiecţi pasivi secundari) Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, urmând a se proceda conform legii;
- cererea de urmărire penală a domnului Voiculescu Gelu-Voican, în calitate de fost viceprim-ministru al Guvernului României în perioada 28 decembrie 1989- 28 iunie 1990, sub aspectul săvârșirii de către acesta a infracţiunilor contra umanităţii în variantele normative prevăzute de art.
439 alin. (1) lit. a) (4 subiecţi pasivi secundari), lit. f) (cel puţin 2 subiecţi pasivi secundari), lit. g) (cel puţin 1315 subiecţi pasivi secundari), lit. j) (cel puţin 1214 subiecţi pasivi secundari) Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, urmând a se proceda conform legii.
Totodată, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost înştiinţat cu privire la formularea acestor cereri.
Petre Roman, acuzat de infracțiuni împotriva umanității
[Sursa foto: Captură KANAL D]
Ion Iliescu, acuzat că ar fi dat ordinul venirii minerilor în București
Conform datelor oficiale, după intervenția brutală a minerilor împotriva protestatarilor din Piața Universității, în perioada 13-15 iunie în 1990, șase persoane au murit, peste 1.000 au fost rănite și sute de persoane au fost arestate. Asociațiile victimelor mineriadelor spun însă că numărul persoanelor decedate s-ar ridică la peste 100.
Procurorii militari arătau că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice, în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment.
În acest atac ar fi fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, SRI, precum şi peste 10.000 de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.
Conform Parchetului Militar, atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecinţe: moartea prin împuşcare a patru persoane, vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane, privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane.
În cadrul acestei acţiuni, peste 200 de persoane au fost ridicate şi transportate la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele, unde au fost reţinute până în după-amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară.
Fostul preşedinte Ion Iliescu era acuzat de procurorii militari că el este cel care a dat ordinul pentru evacuarea în forţă a manifestanţilor din Piaţa Universităţii, inclusiv prin folosirea unor muncitori din marile întreprinderi din Bucureşti.
