VIDEO. Ion Iliescu, urmărit penal în "dosarul fără sfârșit" al mineriadei din urmă cu 34 de ani
Ion Iliescu a primit oficial calitatea de urmărit penal în Dosarul Mineriadei din iunie 1990. Procurorii de la Parchetul general l-au vizitat acasă pe fostul președinte, care avea 60 de ani la momentul mineriadei care a speriat Occidentul, dar care acum se apropie de 95 de ani!
Author: Sorin Negru vineri 26 aprilie 2024 , 11:58
Ion Iliescu a primit, vineri dimineața, vizita procurorilor care i-au adus la cunoștință calitatea de urmărit penal în dosarul vechi de decenii și care recent a fost retrimis de instanță pentru refacerea de la zero.
Parchetul General a anunţat oficial, vineri, punerea sub acuzare a fostului preşedinte Ion Iliescu pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, în dosarul Mineriadei din iunie 1990.
Ion Iliescu, acuzat oficial de "infracțiuni contra umanității"
O echipă de anchetatori de la Parchetul General a mers, vineri dimineaţa, la locuinţa lui Ion Iliescu, pentru a-l anunţa pe fostul preşedinte că a fost pus din nou sub acuzare în dosarul Mineriadei din iunie 1990.
"În cauza cunoscută generic sub denumirea 'Mineriada din 13-15 iunie 1990', procurorii militari din cadrul Secţiei parchetelor militare au dispus, la data de 19.04.2024, efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de Iliescu Ion, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi preşedinte ales al României, sub aspectul săvârşirii de infracţiuni contra umanităţii, în variantele normative prev. de art. 439 alin. 1 lit. a) (4 subiecţi pasivi secundari), lit.
f) (cel puţin 2 subiecţi pasivi secundari), lit. g) (cel puţin 1315 subiecţi pasivi secundari), lit. j) (cel puţin 1214 subiecţi pasivi secundari) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal", se arată într-un comunicat de presă transmis de Parchetul General.
Infracțiunile contra umanității sunt fapte pedepsite cu închisoare pe viață sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani.
Dosarul Mineriadei, reluat de la zero
Procurorii trebuie să refacă ancheta în acest dosar, după ce probele strânse de anchetatori au fost anulate în instanţă.
Practic, procurorii trebuie să refacă acum ancheta de la zero, după ce în 2020 probele din dosar au fost anulate de ICCJ.
Procurorul general i-a solicitat, a începutul lunii aprilie 2024, preşedintelui Klaus Iohannis aviz pentru a începe urmărirea penală a dosarului Mineriada, în care este implicat Ion Iliescu.
Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu şi Virgil Măgureanu, audiați în dosarul mineriadei din 1990
Fostul premier Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu şi fostul director SRI Virgil Măgureanu au fost chemați, joi dimineaţă, la sediul Parchetului General, pentru a li se aduce la cunoştinţă că au fost puşi din nou sub acuzare în dosarul Mineriadei din iunie 1990.
De asemenea, s-au prezentat la Parchetul General: general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, amiral (rez.) Emil „Cico” Dumitrescu, Cazimir Ionescu, Adrian Sârbu şi Miron Cozma.
Pe 16 aprilie, preşedintele Klaus Iohannis şi-a dat avizul pentru punerea sub acuzare a lui Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu.
Care sunt acuzațiile din dosarul Mineriadei din iunie 1990
Iniţial, în iunie 2017, fostul preşedinte Ion Iliescu a fost trimis în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii, alături de fostul premier Petre Roman şi fostul director SRI Virgil Măgureanu, însă în decembrie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis restituirea dosarului la Parchetul Militar, pentru refacerea de
la zero a anchetei.
Judecătorii au decis atunci anularea tuturor probelor strânse de procurori, fiind constatată nelegalitatea rechizitoriului prin care Ion Iliescu a fost trimis în judecată, alături de Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, amiral (rez.) Emil "Cico" Dumitrescu, Cazimir Ionescu, Adrian Sârbu şi Miron Cozma.
Procurorii militari susţineau că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau paşnic opiniile politice, în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment.
În acest atac ar fi fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, SRI, precum şi peste 10.000 de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.
Conform Parchetului Militar, atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecinţe: moartea prin împuşcare a patru persoane, două persoane violate, vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane, privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane.
În cadrul acestei acţiuni, peste 200 de persoane au fost ridicate şi transportate la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele, unde au fost reţinute până în după-amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară.
Ion Iliescu era acuzat de procurorii militari că a dat ordinul pentru evacuarea în forţă a manifestanţilor din Piaţa Universităţii, inclusiv prin folosirea unor muncitori din marile întreprinderi din Bucureşti.