Joia Mare 2025: Ce sărbătoare este în Calendarul ortodox pe 17 aprilie

Joia Mare: Află ce sărbătoare este în Calendarul ortodox pe 17 aprilie 2025

În Calendarul Ortodox, Joia Mare din Săptămâna Patimilor, care în 2025 cade pe 17 aprilie, este una dintre cele mai încărcate și semnificative zile din întregul an liturgic. Este o zi marcată de profunzime spirituală și de ritualuri sacre, care ne amintesc de ultimele momente din viața pământească a Mântuitorului Iisus Hristos.

Denia celor 12 Evanghelii și Scoaterea Sfintei Cruci

Joia Mare este cunoscută pentru Denia celor 12 Evanghelii, o slujbă specială care se oficiază în seara acestei zile. În cadrul acesteia se citesc douăsprezece fragmente evanghelice ce prezintă Patimile Domnului, din momentul Cinei celei de Taină și până la moartea Sa pe Cruce.

Un moment central al Deniei îl reprezintă scoaterea Sfintei Cruci în mijlocul bisericii, care are loc după citirea celei de-a cincea Evanghelii. Preotul rostește cu glas pătrunzător: „Astăzi S-a spânzurat pe lemn Cel Ce a întins pământul pe ape”.

Crucea rămâne în naos până în Vinerea Mare, fiind obiect de evlavie și meditație pentru credincioși.

La Ierusalim, începând cu ora 16:00, are loc o procesiune cu Sfânta Cruce, pe urmele pașilor lui Hristos, de la Pretoriu până la Sfântul Mormânt. Este un ritual impresionant, care reconstituie Drumul Crucii.

Citește și: Când vine Iepurașul de Paște în 2025. Pe ce dată vor primi cadouri copiii ascultători

Joia Patimilor și Sfântul Agnet pentru bolnavi

Tot în această zi, în cadrul Proscomidiei, se scoate un al doilea Agnet (pâine liturgică), destinat împărtășirii bolnavilor pe parcursul întregului an. Acesta este sfințit împreună cu cel folosit la Sfânta Liturghie, apoi este păstrat cu mare grijă, fiind uscat și sfărâmat în Marțea Luminată, după o rânduială specială. Ulterior, este așezat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar.

Sfântul și Marele Mir

Sfântul și Marele Mir, folosit la Taina Mirungerii, sfințirea bisericilor, a antimiselor și pentru reprimirea celor căzuți din dreapta credință, este sfințit tot în Joia Mare, dar numai atunci când stocul existent este epuizat. Această rânduială solemnă are loc doar cu binecuvântarea și sub conducerea Patriarhului.

Spălarea picioarelor

Un alt moment cu profundă simbolistică este spălarea picioarelor ucenicilor de către Hristos.

Acest gest, care exprimă slujirea în iubire și smerenie, este rememorat printr-un ritual special în unele mănăstiri, unde starețul spală picioarele a 12 viețuitori.

La Ierusalim, ceremonia are loc în curtea Sfântului Mormânt. După Sfânta Liturghie, patriarhul spală picioarele a doisprezece episcopi, continuând astfel o tradiție veche. În trecut, conform jurnalului pelerinului Necolae Ses (1870), și pelerinii primeau această onoare, primind un certificat de „închinător la Locurile Sfinte”.

Citește și: Tradiții de Paște din Maramureș

Cina cea de Taină și instituirea Sfintei Euharistii

Cina cea de Taină este momentul în care Iisus Hristos a instituit Taina Sfintei Împărtășanii (Euharistiei). El se oferă pe Sine sub chipul pâinii și al vinului, devenind astfel hrană pentru viața veșnică. Acest act desăvârșește semnificația Paștelui iudaic, în care mielul era jertfit pentru izbăvirea poporului evreu din robia Egiptului.

Iisus este „Mielul lui Dumnezeu, Care ridică păcatul lumii”, jertfit pentru mântuirea tuturor.

Rugăciunea din Grădina Ghetsimani și începutul Patimilor

După Cină, Domnul merge în Grădina Ghetsimani, unde rostește rugăciunea arhierească, rugându-se pentru Sine, pentru Apostoli și pentru toți cei care vor crede în El. Aici, Hristos acceptă cu voia Sa omenească și dumnezeiască suferința Crucii, încredințându-se total voinței Tatălui.

În această zi ne amintim și de vânzarea lui Hristos de către Iuda, contrastată cu iubirea femeii păcătoase. Una se mântuiește prin pocăință, celălalt devine trădător din lipsa acesteia. Este o invitație profundă la introspecție, la alegerea între iubire jertfelnică și nepăsarea care duce la pierzanie.