Ministerul ecuadorian de Externe a negat însă, într-un comunicat, că a luat această măsură în urma unor presiuni din partea Statelor Unite.
WikiLeaks a acuzat Washingtonul că a cerut Quito să oprească site-ul să publice documente despre candidata democrată la fotoliul de la Casa Albă Hillary Clinton.
Departamentul de Stat american a declarat că aceste acuzaţii sunt" pur şi simplu neadevărate".
Activistul pentru transparenţă Julian Assange s-a refugiat şi a primit azil în Ambasada Ecuadorului din Londra în 2012, pentru a evita să fie extrădat în legătură cu acuzaţii de agresiune
Într-un comunicat, ministerul ecuadorian a subliniat că decizia WikiLeaks de a publica documente care pot influenţa alegerile prezidenţiale din Statele Unite sunt în întregime responsabilitatea sa, iar Quito nu vrea să se amestece în procesul electoral.
"În acest sens, Ecuadorul, care şi-a exercitat dreptul la suveranitate, a restricţionat temporar accesul unei părţi a sistemului de comunicaţii din Ambasada sa în Marea Britanie", se arată în comunicat.
"Ecuadorul nu cedează presiunilor din partea altor ţări", subliniază ministerul.
WikiLeaks a acuzat Ecuadorul că a întrerupt accesul lui Assange la Internet sâmbătă seara.
Site-ul a publicat recent materiale din campania lui Hillary Clinton, inclusiv e-mailuri care-i aparţin lui John Podesta, directorul de campanie al democratei.
Site-ul a publicat sâmbătă trei transcrieri ale unor discursuri pe care Clinton le-a susţinut pentru Banca Goldman Sachs, în schimbul unor sume de bani, pe care echipa ei de campanie a refuzat să le publice.
Aceste transcrieri dezvăluie relaţia ei de persiflare a unor directori ai băncii de investiţii şi sunt puţin susceptibile să liniştească temeri ale unor democraţi liberali potrivit cărora este prea apropiată de Wall Street.
Tabăra democratei a acuzat că atacul informatic a fost orchestrat de hackeri ruşi cu scopul de a submina procesul democratic în Statele Unite.
Echipa de campanie a lui Clinton nu a confirmat şi nici nu a dezminţit autenticitatea e-mailurilor, însă nu există indicii cu privire la faptul că ar fi false.
Potrivit ultimelor e-mailuri publicate, Clinton a declarat într-o conferinţă pentru Goldman Sachs că ar dori să intervină în secret în Siria.
Ea a făcut această declaraţie răspunzând unei întrebări care i-a fost adresată de Lloyd Blankfein, directorul executiv al băncii, în 2013, la doar câteva luni după ce a plecat de la Departamentul de Stat.
"Punctul meu de vedere era ca americanii să intervină cât mai sub acoperire posibil", le-a spus ea angajaţilor băncii din South Carolina, care i-au plătit 225.000
Clinton- acuzată de critici liberali că susţine războiul- a adăugat" ne pricepeam mai bine la asta decât acum. Acum, ştiţi, nu toată lumea se poate abţine". "Trebuie să iasă să le spună jurnaliştilor care le sunt favorabili şi altora «iată ce facem şi vreau să mi se atribuie mie asta»".