Klaus Iohannis se așteaptă ca valul de refugiați din Ucraina să crească. Ce au stabilit președinții României și Bulgariei

Subiectul central al discuțiilor dintre Klaus Iohannis și președintele Bulgariei, Rumen Radev,  a fost "situația gravă de securitate generată de agresiunea militară a Federației Ruse contra Ucrainei", precum și combaterea efectelor multiple, după cum a transmis președintele României.

Citeste si: Mesaje anti-război la talk-show-ul unuia dintre cei mai loiali propagandiști ai Kremlinului

În plan umanitar, șeful statului a reconfirmat sprijinul total pe care România îl acordă tuturor refugiaților din Ucraina care vin în țara noastră, informează Presidency.ro.

"Am prezentat măsurile adoptate de România pentru a sprijini toți cetățenii ucraineni, precum și cetățenii străini în procesul de evacuare în siguranță", a declarat Klaus Iohannis.

Citeste si: Trei jurnaliști au fost uciși, iar mai bine de 30 au fost răniți în Ucraina de la începutul conflictului armat

Totodată, cei doi șefi de stat au discutat despre demersurile întreprinse pentru acordarea sprijinului umanitar, inclusiv prin operaționalizarea centrului logistic de la Suceava, care colectează și transferă în Ucraina și, dacă este cazul, în Republica Moldova, ajutorul umanitar internațional.

Soluții pentru reducerea dependenţei energetice de Rusia 

Preşedinţii României şi Bulgariei, Klaus Iohannis şi Rumen Radev, au discutat, marţi, despre diversificarea surselor de energie şi a rutelor de transport, în contextul necesităţii reducerii dependenţei energetice de Federaţia Rusă.

Citeste si: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii- catena.ro

Citeste si: Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat- antena3.ro

Citeste si: Un bărbat din Ploiești a sunat la 112 pentru că doi vecini nu răspundeau la ușă. Polițiștii au făcut o descoperire năucitoare- wowbiz.ro

Citeste si: Preşedintele Bulgariei- marţi, în vizită de lucru la Bucureşti

"În contextul necesităţii reducerii dependenţei energetice de Federaţia Rusă, am discutat despre diversificarea surselor de energie şi a rutelor de transport.

Am subliniat, totodată, importanţa operaţionalizării rapide a interconectorului Bulgaria- Grecia. Odată finalizat, acesta va putea fi conectat la gazoductul BRUA, deja operaţional, şi astfel coridorul vertical de gaze, care are o importanţă crucială, să devină funcţional", a precizat şeful statului, la Palatul Cotroceni, în conferinţa de presă comună cu omologul bulgar.

El a amintit că a discutat despre acest subiect şi cu premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, şi există promisiuni ca până la sfârşitul acestui an interconectorul să fie funcţional.

"Şi, atunci, putem via Bulgaria să beneficiem de gaz lichefiat care se va descărca în portul din Grecia. Pe de altă parte, se lucrează şi la alte rute alternative de aprovizionare cu gaz şi suntem în negocieri avansate cu mai multe surse. Este evident că până începe iarna 2022- 2023 trebuie să avem alternative viabile care ne asigură gazul pentru iarna următoare", a adăugat Iohannis.

Ce a transmis președintele Bulgariei

Preşedintele Radev a menţionat că există o întârziere de ani de zile cu privire la interconectorul Bulgaria- Grecia, însă a subliniat că lucrează pentru recuperarea acesteia. Potrivit lui Rumen Radev, compania care lucrează la acest proiect a promis că lucrările se vor încheia în luna iulie.

Citeste si: Președintele Turciei și cancelarul Germaniei, apel comun la încetarea focului în Ucraina

"Capacitatea iniţială este de 3 miliarde de metri cubi pe an, este, de fapt, consumul anual al Bulgariei şi poate creşte până la 5 miliarde, iar, din câte ştiu eu, în România este de peste 11 miliarde de metri cubi pe an", a completat preşedintele bulgar.

Iohannis vrea întărirea flancului estic al NATO

Flancul estic al NATO trebuie consolidat în contextul războiului din Ucraina, la nivelul celui din zona Mării Baltice, pentru a putea preveni orice conflict în zonă, a mai transmis, marţi, preşedintele Iohannis, după discuţiile avute la Palatul Cotroceni cu omologul său bulgar, Rumen Radev.

Citeste si: Veste bună pentru gospodine și pensionare! Statul oferă bani pentru repartitoare. Cine va putea beneficia de un voucher de 750 de lei- kfetele.ro

Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro

Citeste si: Imagini fără precedent cu suprafața Soarelui, la cea mai înaltă rezoluție de până acum: „Arată în detaliu frumusețea câmpului magnetic”- antena3.ro

Citeste si: Mesajul lui Zelenski pentru NATO: "Unii aliați sunt hipnotizați de războiul lui Putin"

Preşedintele Iohannis a subliniat că securitatea şi stabilitatea Mării Negre sunt foarte importante, iar fiecare stat riveran are responsabilitatea de a le asigura.

"România va continua să acţioneze ca un stat responsabil pentru asigurarea securităţii cetăţenilor noştri şi a regiunii, fiind pe deplin deschisă cooperării cu Bulgaria în acest scop", a afirmat şeful statului.

Preşedintele Bulgariei a arătat că există riscuri şi în acest context este nevoie de eforturi comune pentru a le neutraliza.

"Noi nu considerăm că acest conflict se va extinde în ţările NATO, însă, pe de altă parte, vrem să fim foarte bine pregătiţi pentru orice situaţie, de aceea în Flancul estic trebuie să consolidăm apărarea. Flancul estic trebuie să fie puternic şi trebuie să fie atât de puternic încât nimeni să nu aibă vreodată ideea că ar trebui să atace pe Flancul estic. Acesta este conceptul Strenght and deterrence al NATO, care îl face pe orice posibil adversar să renunţe la un atac. Este foarte clar că Flancul estic trebuie consolidat, trebuie echilibrat în aşa fel încât şi partea noastră, partea sudică, partea spre Marea Neagră să fie la fel de bine consolidată şi apărată cum este partea nordică, spre Baltică, în acest sens noi credem că putem să prevenim orice conflict pe zona noastră", a mai spus Klaus Iohannis.