Președintele României, Klaus Iohannis, este optimist cu privire la primirea României cu drepturi depline în spațiul Schengen în cursul anului 2023, după eșecul de la recentul Consiliu JAI.
Klaus Iohannis, la Consiliul European de la Bruxelles, 15 decembrie 2022
[Sursa foto: Presidency.ro]Președintele României, Klaus Iohannis, a făcut declarații de presă, joi seara, după terminarea ședinței Consiliului European, unde șeful statului a ridicat problema extinderii spațiului Schengen în cursul anului viitor.
Klaus Iohannis s-a declarat optimist cu privire la intrarea României în spațiul Schengen în 2023, după ce Austria și Olanda își vor schimba votul negativ.
Citește și: VIDEO- Întâlnirea de la Bruxelles, dezamăgitoare pentru Iohannis
"Noi, românii, dorim o soluție pozitivă în cursul anului 2023", a precizat șeful statului.
Klaus Iohannis a menționat că le-a reamintit liderilor de stat și de guverne prezenți la summit-ul UE că România a demonstrat solidaritate în cadrul UE și că se așteaptă la un răspuns similar de solidaritate din partea țărilor europene.
Citește și: Cancelarul austriac Karl Nehammer, noi atacuri la România și Bulgaria. Ce a declarat la Bruxelles
"Eu sper ca în 2023 să fie încheiat procesul de integrare în spațiul Schengen pentru România și Bulgaria. Am prezentat în Consiliu că România e pregătită din toate punctele de vedere pentru a fi parte din spațiul Schengen", a precizat Iohannis la conferința de presă.
Iohannis și Ursula van der Leyen, la Consiliul European, decembrie 2022
"România e țară de primă linie în războiul din Ucraina. Avem cea mai mare graniță cu Ucraina, ne străduim să facem față în gestionarea refugiaților. Suntem țară de primă linie pe relația cu migrația și controlăm fluxul de migranți", a adăugat șeful statului român.
Iohannis spune că a reiterat aceste lucruri ca "să nu uite lumea" de solidaritatea pe care a arătat-o România.
"Asta a dus la niște așteptări. Și noi, românii, avem așteptări legitime să fim primiți în Schengen. Nu am fost contrazis de nimeni", a menționat liderul de la Cotroceni.
Întrebat despre discuția avută cu cancelarul austriac Karl Nehammer, Iohannis a explicat că a discutat cu toți liderii, dar nu in extenso, ci în marja Consiliului.
Citeste si: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii- catena.ro
"Pozițiile oficiale ale liderilor nu s-au schimbat de săptămâna trecută", a precizat șeful statului. Iohannis a menționat că nu a discutat cu Nehammer despre tensiunile diplomatice dintre cele două țări, dar că aceste chestiuni se vor reglementa de la sine la nivel de MAE.
"Nu vom avea o criză diplomatică sau așa ceva", a adăugat șeful statului. Iohannis este convins că, sub președinția Suediei, viitorul Consiliu JAI va include tema aderării României și Bulgariei la Schengen, atunci când Austria și Olanda își vor schimba punctele de vedere.
"Chestiunea va fi imediat pe agenda consiliului JAI. E o perioadă complicată, avem multe crize, UE nu are nevoie de un nou eșec. Eu i-am spus sincopă, nu eșec, dar UE are nevoie de reușite", a mai spus Iohannis.
Iohannis, declarații la summit-ul UE
"Bună seara!
Ieri și astăzi am făcut pași înainte în direcția bună. Să nu aveți așteptări extraordinare. Așa cum am discutat și ieri, Consiliul nu a luat o decizie executivă fermă, dar pot să vă spun că tocmai am ieșit din Consiliu, după ce s-a încheiat discuția pe care am solicitat-o și am avut-o despre Schengen. A fost o discuție bună. În afară de această discuție, am avut ocazia, pe parcursul celor două zile în care am stat împreună cu ceilalți lideri, să discut cu mulți lideri.
Am discutat cu persoanele implicate în această chestiune Schengen. Am avut dezbaterea astăzi, o să vă spun imediat ce am prezentat eu, ce au prezentat ceilalți, vor spune ei, în măsura în care vor dori să facă acest lucru. Şi de acolo, afirmația mea că am făcut pași în direcția bună. Concluzia mea este simplă: toți actorii au înțeles că aici avem o problemă care trebuie rezolvată. Impresia mea este că toți au înțeles și sunt destul de optimist că cea mai bună variantă este ca în cursul anului 2023 să fie încheiat procesul cu un rezultat pozitiv pentru România și Bulgaria.
În cursul discuției am prezentat încă o dată nevoia unei soluții pozitive, faptul că România este pregătită din toate punctele de vedere pentru a deveni parte a Schengen. Am spus și ceva legat de unitate și solidaritate. România este țară de primă linie când vine vorba de războiul din Ucraina. Suntem vecinii cu cea mai lungă graniță cu Ucraina.
Ne străduim și facem față, fiindcă dorim și credem că este corect. Suntem țară de primă linie pentru migranți și noi controlăm fluxul migrator. Avem rezultate foarte bune, recunoscute de surse externe, obiective. România este țară de primă linie și de prim rang, aș spune, când vine vorba de așa-numitele linii de solidaritate, de transport de bunuri din Ucraina spre piețele lumii. Peste 60% din produsele agricole exportate de Ucraina au mers prin România, pe drumurile, pe calea ferată a noastră, pe căile fluviale și prin portul de la Constanța.
Toate aceste lucruri le-am reiterat ca să nu uite lumea că solidaritatea pe care am arătat-o noi a dus la niște așteptări. Și noi, și noi, românii, așteptăm semnale clare, semne clare de solidaritate și unitate din partea Uniunii Europene. Asta înseamnă, printre altele, că avem așteptări legitime să fim primiți în spațiul Schengen. Aceste chestiuni sunt evidente și pot să vă spun că nu am fost contrazis de nimeni. Este încă un drum care trebuie parcurs.
Cele două probleme pe care le-am menționat- votul din partea Austriei și votul mixt din partea Olandei sunt probleme care încă trebuie rezolvate, dar din toate discuțiile pe care le-am avut, am tras concluzia că de data aceasta pregătirea va fi mai profundă, mai bună și că se dorește o soluție. Eu le-am spus tuturor că noi, românii, dorim o soluție pozitivă în decursul anului 2023.
Sesiune de întrebări și răspunsuri:
Jurnalist: Domnule Președinte, vorbiți de o soluționare a problemei privind intrarea în Schengen anul viitor. Ce înseamnă din punctul dumneavoastră de vedere o astfel de soluție, adică un vot clar pozitiv și intrarea în Schengen din 2024 sau un vot și un calendar foarte clar stabilit pentru intrarea în spațiul Schengen în perioada următoare, în anii următori? Care este cea mai bună soluție în acest moment?
Președintele României: Așteptarea mea este ca România să intre cu drepturi depline, fără alte condiții, în cursul anului 2023 în Schengen.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
Jurnalist: Ați avut discuții inclusiv cu cancelarul Nehammer? Pentru că astăzi a reiterat poziția domniei sale spunând că din România au venit nu mai puțin de 20.000 de migranți ilegali, fără să știe autoritățile române despre ei, au venit în Austria, și spunând aceleași chestiuni cu controlul migrației și cu care se confruntă Austria.
Președintele României: Așa cum ne-am așteptat cu toții, pozițiile oficiale nu s-au schimbat de săptămâna trecută până acum. Însă discuțiile pe care le-am avut- și da, am spus că am discutat cu toți liderii, nu in extenso, așezat, am discutat în marja întrunirii- discuțiile au fost pozitive. Acum este puțin mult de așteptat ca cineva să iasă și să aibă o opinie contrară cu cea pe care a avut-o acum o săptămână. Nu așa se rezolvă problemele și n-o să iasă niciun lider să spună: gata, am rezolvat problema, mâine. Nici eu nu v-am spus-o, chit că în țară poate au fost așteptări foarte mari. Dar nu vreau să vin cu povești care nu sunt adevărate. Eu vin cu informații, vin cu opinii pe care mi le-am format și concluzia mea este am făcut un pas clar înainte în direcția bună.
Jurnalist: Bună seara! Spuneați încă de ieri că veți discuta inclusiv cu reprezentanții Suediei, cei care urmează să preia Președinția. Aș vrea să vă întreb dacă avem certitudinea că Suedia, în cazul în care Austria își va schimba votul sau părerea, ne va introduce, va introduce problema Schengen pe ordinea de zi a Consiliului JAI din martie?
Președintele României: Am avut o discuție cu premierul suedez, i-am prezentat problema, a înțeles-o foarte bine, fusese briefat în speță, cum se spune, în limbaj specializat. Sigur că nu și-a luat un angajament ferm într-o discuție care a fost o primă discuție exploratorie, dar eu sunt convins că în momentul în care cele două chestiuni, votul austriac şi votul olandez primesc o clarificare, chestiunea va fi imediat pe Consiliul JAI. Nu are, repet, nu are nimeni și asta o spun ferm, interesul ca această problemă să se transforme încă o dată în ceva negativ pentru Uniune. Este o perioadă foarte complicată, avem foarte multe crize, Uniunea Europeană nu are nevoie de încă un eșec, fiindcă asta a fost. Eu i-am spus sincopă. Uniunea Europeană are nevoie de reușite, de rezultate pozitive.
Jurnalist: Avem șanse la primul Consiliu JAI?
Președintele României: Nu am discutat despre un calendar concret și nici nu cred că este astăzi momentul să discutăm despre un calendar concret. E nevoie de foarte multe discuții, pe care le voi avea eu cu liderii celorlalte state, discuții care se vor purta aici de oamenii din Reprezentanța noastră și așa mai departe.
Jurnalist: Bună seara, domnule Președinte! O clarificare, dacă în discuțiile pe care le-ați avut, astăzi, cu cancelarul austriac ați discutat și problema ambasadorilor, situația ambasadorilor, pentru că ieri, discutați și spuneați că trebuie reluate negocierile diplomatice, ceea ce ar contrazice situația de fapt, având în vedere că am rechemat ambasadorul din Austria. Deci, se întoarce la post și dacă da, când?
Președintele României: Nu am discutat această chestiune, nici nu am avut în plan, nici nu o să o discutăm, ca să vă spun drept. Negocieri diplomatice înseamnă, de exemplu, și eu dacă vorbesc cu un omolog este o discuție diplomatică, nu doar între ambasador şi ambasador. Nu, astăzi, asta este o chestiune care se va reglementa de la sine, la nivel de MAE. Nu, nu am niciun moment impresia că se va contura o criză diplomatică sau ceva. Nu vom avea așa ceva.
Jurnalist: Domnule Președinte, cum s-a raportat la discuția pe care ați avut-o cu ceilalți lideri Președintele Bulgariei, căruia i s-a cerut continuarea construirii acelui gard la frontiera cu Turcia. Ce remarci a avut?
Președintele României: Dacă domnul Președinte Radev va dori să declare public ce a spus în Consiliu, sunt convins că o va face".
