Klaus Iohannis, prezență discretă la bilanțul SRI, în plin scandal legat de "legile securității naționale"

Prezentarea bilanțului SRI a avut loc la sediul serviciului de informații, potrivit sursei citate. Nici președintele Iohannis, nici premierul Nicolae Ciucă nu au făcut declarații publice după acest bilanț al SRI.

Citeste si: Klaus Iohannis, mesaj la adresa NATO: „Avem încredere deplină în capacitatea NATO de a face faţă oricăror ameninţări şi provocări”

UPDATE. Comunicatul SRI după prezentarea bilanțului

Conform SRI, președintele Klaus Iohannis a apreciat eforturile pe care serviciul le-a depus pentru îndeplinirea obiectivelor de securitate națională și a angajamentelor asumate în format aliat și european, în contextul unui mediu de securitate cu grad ridicat de impredictibilitate: pandemia de COVID-19 și războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.

Citeste si: VIDEO- Alarmă aeriană la Kiev, la scurt timp după sosirea președintelui Klaus Iohannis

„Sunt convins că SRI va continua să ofere suportul informativ al deciziei strategice cu aceeași promptitudine și la aceleași standarde de performanță. Astfel, Serviciul Român de Informații va continua să contribuie la creșterea capacității de reacție a statului român la provocări, amenințări sau crize, indiferent de natura lor.

Citeste si: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro

Citeste si: Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat- antena3.ro

Citeste si: Un bărbat din Ploiești a sunat la 112 pentru că doi vecini nu răspundeau la ușă. Polițiștii au făcut o descoperire năucitoare- wowbiz.ro

SRI a transmis în 2021 peste 4.700 de informări beneficiarilor din plan central și aproape 1.900 de informări celor din plan local. Au fost derulate, în domeniile antiterorist și al amenințărilor transfrontaliere, peste 400 de măsuri de prevenire, iar în domeniul cibernetic, peste 70 de astfel de demersuri.   

Prezentarea bilanțului SRI pe anul 2021 a fost făcută de șeful instituției, Eduard Hellvig, și vine în contextul tensionat legat de proiectele controversate ale legilor securității naționale.

Ce prevăd noile legi ale securității naționale

Proiectele de legi au fost elaborate, potrivit premierului Nicolae Ciucă, chiar de instituțiile vizate – serviciile de informații și ministere. Ele au apărut în presă la sfârșitul lunii mai când G4Media a prezentat cele mai importante schimbări aduse de aceste proiecte.

Citeste si: Iohannis, alături de europeni, la Kiev

În esență, noile legi ale securității acordă puteri semnificativ sporite serviciilor de informații, acordă imunitate ofițerilor SRI și SIE, fac aproape imposibil de demis șefii celor două servicii și obligă cetățenii să colaboreze cu serviciile secrete la cererea acestora.

Proiectele se află acum în dezbaterea coaliției de guvernare și urmează să fie adoptate de guvern, apoi trimise la Parlament pentru dezbateri și modificări.

Klaus Iohannis: "Nu își dorește nimeni o restaurație a vechii Securități" 

Președintele Iohannis a spus la începutul lunii iunie că se va îngriji personal ca, acolo unde draft-ul legilor securității nu are o formă corespunzătoare timpurilor noastre, să fie corectat. El a precizat că proiectele de legi urmează să fie dezbătute în guvern și în CSAT înainte de a fi trimise în Parlament.

"Aceste îngrijorări, la acest moment, după părerea mea, nu sunt necesare. Atunci când legile vor ajunge în dezbatere publică, sigur, aceste îngrijorări sau unele care mai rămân atunci în picioare trebuie aduse la cunoștința legiuitorilor, pentru a putea fi corectate. Deci, este un demers natural și, în final, îmi doresc tare mult să avem pe domeniul securității naționale o legislație modernă, care răspunde întrebărilor care vin și din societate și din domeniul instituțiilor de forță", a explicat șeful statului.

Citeste si: VIDEO- Cea mai mare expoziție de tehnică militară din estul Europei are loc miercuri la București

Potrivit lui Iohannis, proiectele celor 10 legi ale securității naționale, publicate pe surse în presă, sunt doar ”un prim draft” ce nu era destinat publicului larg. 

Citeste si: Veste bună pentru gospodine și pensionare! Statul oferă bani pentru repartitoare. Cine va putea beneficia de un voucher de 750 de lei- kfetele.ro

Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro

Citeste si: Imagini fără precedent cu suprafața Soarelui, la cea mai înaltă rezoluție de până acum: „Arată în detaliu frumusețea câmpului magnetic”- antena3.ro

"Aceste chestiuni sunt, ca să zic așa, self evidente, nu își dorește nimeni o restaurație a vechii securități sau o încălcare a drepturilor cetățenești sau altceva. Astea sunt niște speculații care sunt pur și simplu eronate", a răspuns Iohannis întrebărilor jurnaliștilor. 

Legile securității naționale, în discuții de mai mulți ani 

Serviciile de informații din România nu au drept de inițiativă legislativă, atributul revenind, potrivit Constituției, Guvernului, Parlamentului sau cetățenilor, dacă adună 100.000 de semnături pentru un proiect.

Lipsa de transparență a proiectelor de legi privind securitatea națională a evidențiat controlul redus al forului legislativ în raport cu serviciile secrete, care și-au asumat elaborarea draft-urilor.

Politologii au remarcat tăcerea principalilor actori din Legislativ, dar și a directorilor structurilor de forță, SRI sau SIE.

Până în acest moment, niciun oficial al statului român nu a explicat cine a redactat draft-urile pentru cele zece legi publicate de G4Media, care au fost instituțiile participante la discuții sau dacă a existat vreo consultare cu partenerii internaționali.

„Legile se află în discuție între diferiți actori politici și instituționali de câțiva ani. Ele nu au fost scrise în acest an, ci sunt adunate idei și soluții de ani. Draftul care a apărut în presă era o variantă de lucru, dar fusese distribuit câtorva lideri din Coaliție”, au declarat surse politice pentru Europa Liberă.