Iarna a inghetat cu totul legumele romanesti? Asa am fi tentati sa credem daca aruncam o privire prin hipermarketuri. Am mers sa aflam cauzele acestei situatii prin sere si depozite. Ce-am gasit si, mai ales, care sunt preturile legumelor romanesti in aceasta perioada aflati din rubrica stirilor Kanal D "Cat te costa?"! ##VIDEO44898##
Incepem cu informatii greu de crezut, dar adevarate. La majoritatea grupelor de legume si fructe, importurile au o pondere mai mare de 50 la suta. Spre exemplu, la fasole, 4 la suta din ceea ce consumam provine din pamant romanesc. Restul de 96 la suta este fasole adusa din afara!
Sa intram intr-un hipermarket din Capitala. Rosii, castraveti, vinete, ardei. Toate din Turcia, Grecia, Spania sau Olanda.
Mai mult noroc avem la morcovi, pastarnac si cartofi. Aici ne surade tricolorul, semn ca sunt romanesti!
Mergem pe firul problemei, spre producatorii de la marginea Capitalei.
Faptul ca este tarabe sunt goale este normal, pe de o parte. Marfa ar ingheta la minus 15 grade. Pe de alta parte, insa, e dovada ca nu avem capacitatea de a produce si a stoca pentru o oferta constanta de legume in sezonul rece.
Macar cartofi sau morcovi ar trebui sa gasim, depozitate special pentru aceasta perioda! Din ce cauza satul Cosereni, cunoscut pentru productia de legume, nu poate livra nimic din beciuri sau din depozite?
Citeste si: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?- catena.ro
Daca totusi gasesti un producator care sa vanda cartofi, platesti un leu pe kilogram. La piata, pretul se dubleaza. Iar la hipermarket tariful ajunge la aproximativ un leu si 50 de bani pe kilogram.
Exista mai multe solarii decat sere, iar acestea nu pot produce suficient ca sa alimenteze lanturile de magazine. Abia daca le ajung oamenilor sa se hraneasca din ele.
Ramanem pe ulitele satului.
Descoperim ca oamenii care vor sa faca un ban vand lapte sau porumb boabe. Nimic altceva!Nici vorba de sere incalzite si nici spatii de depozitare pentru ce recoltezi toamna.
La aproximativ 30 de kilometri de Bucuresti gasim o hala numai buna pentru aprovizionare. Doar ca nu a fost gandita pentru a functiona in sezonul rece. In plus nu rezolva problema legaturii dintre micii producatori si marile magazine.
Sa ne mutam acum intr-o piata din capitala. Sunt minus 15 grade afara si abia gasim cateva fructe, bineinteles din import. Restul tarabelor sunt inchise.
Sera ingropata sau construita sub pamant reprezinta o solutie pentru sezonul rece. Vorbim despre o constructie aflata la un metru si jumatate sub nivelul solului. Peretii din pamant acumuleaza vara caldura pe care iarna o elibereaza treptat. Daca e de dimensiuni mici, o poti construi singur. Daca trebuie sa inchiriezi utilaje pentru a sapa, atunci ai nevoie de cel putin 500 de euro.
Alte sere folosesc energia geotermala. Solutii exista, e suficient sa privim in afara. E insa nevoie de mai mult. Fara spatii corespunzatoare de depozitare, legumele recoltate nu fac decat sa... inghete.
Sa privim acest triunghi simplu care ne arata traseul marfii in economie! In mod normal, e decizia consumatorului daca apeleaza direct la producator sau merge la un magazin. La noi, producatorul si clientul au de pierdut!
Legumele noastre sunt intotdeauna bune, bio, cum se zice. Si uite, nu gasim sa le vindem! Si majoritatea se lipsesc, de nu mai pun ca nu au unde sa le vanda!
Producatorii mici, cei care pot reprezenta o veriga importanta pentru aprovizionarea directa a consumatorilor dispar de la an la an.
"Cat te costa? revine peste exact o saptamana. Pana atunci, nu uitati sa aveti mare grija de banii dumneavoastra. Stiti foarte bine cat de usor dispar!"
