Lista politicienilor români care au colaborat cu Securitatea. Iată cine sunt, de fapt, politicienii care au colaborat cu Securitatea!
Lista politicienilor români care au colaborat cu Securitatea
[Sursa foto: Facebook]Lista politicienilor români care au colaborat cu Securitatea. Mai mulți parlamentari ar fi avut legături cu fosta Securitate. Aceștia au dat note informative în legătură cu diverse persoane sau situaţii, iar când trecutul lor a fost scos la suprafaţă, au încercat să îl şteargă.
În lista de mai jos sunt menționați politicienii despre care CNSAS a declarat că au făcut poliție politică.
Traian Băsescu, fostul Președinte al României, agent și colaborator al securității, care a făcut poliție politică a fost confirmat ca turnător prin verdictul definitiv al ÎCCJ.
În data de 23 martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a menținut decizia instanței de fond și a decis că Traian Băsescu a fost colaborator al Securității ca poliție politică. Curtea Supremă a respins miercuri apelul depus de fostul președinte Băsescu față de decizia Curții de Apel București.
Reacția lui Traian Băsescu a venit la scurt timp, printr-un mesaj pe Facebook: ”Am luat nota de decizia ICCJ pe care nu o voi comenta public, asa cum am procedat de-a lungul intregului proces. Voi face demersurile legale la CEDO”, a precizat Traian Băsescu.
Citeste si: Traian Băsescu, obligat să elibereze vila de protocol în maxim 60 de zile
Mai mult, fostul președinte Traian Băsescu pierde unele beneficii financiare și materiale după ce a fost declarat definitiv turnător al Securității, printre care locuința de protocol gratuită, venitul lunar de fost președinte, dar și paza SPP. Însă fostul șef de stat rămâne cu indemnizația de europarlamentar, dar și cu numeroase fonduri strânse de-a lungul timpului, pe care Băsescu le investește acum productiv: de exemplu, investițiile sale în titluri de stat, care oferă în prezent cea mai bună dobândă de pe piață, se apropie de 800.000 de euro.
Astfel, decizia instanței vine după ce documentele depuse în instanţă de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) au arătat că Băsescu ar fi avut un ofiţer de legătură desemnat de fosta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel, şi că ar fi dat două note informative olografe, semnate cu numele de cod ”Petrov”.
Citeste si: Traian Băsescu, externat de la clinica din Belgia
Potrivit CNSAS, pe parcursul colaborării cu Securitatea, Traian Băsescu a furnizat informaţii prin care denunţa colegi de facultate și de serviciu pentru presupuse ”activităţi potrivnice regimului totalitar comunist”, precum intenţia de a pleca în străinătate şi relaţii cu cetăţeni străini, existente în notele informative date în 05.05.1975.
Lista politicienilor români care au colaborat cu Securitatea
Din datele furnizate de CNSAS rezultă că Mugur Isărescu „a colaborat cu organele de Securitate, furnizându-le informaţii sub nume conspirativ. Facem precizarea că, deşi este menţionată obţinerea aprobării de partid la data de 16.03.1986, celelalte documente din dosar atestă faptul că domnul (Mugur Isărescu- n.r) a fost folosit în calitate de persoană de sprijin/sursă încă din 1979. Prin urmare, se poate deduce că abia la data menţionată s-a obţinut aprobarea organelor de partid, în perioada 1982- 1986 fiind folosit de organele de securitate fără aprobarea PCR".
Curtea de Apel București l-a declarat pe chestorul Petru Țăgorean, colaborator al Securității după ce acesta a deschis mai multe dosare penale și a confiscat mobila din casele unor cetățeni români care nu s-au mai întors în țară înainte de 1989.Acuzat de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) de încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale înainte de 1989, Țăgorean a susținut în fața judecătorilor că el a respectat legea în vigoare la momentul respectiv.
De asemenea, instanța mai arăta anul trecut că fostul colaborator de Securitate a deschis cinci dosare penale pentru refuzul de înapoiere în țară a cinci cetățeni români: un impresar artistic rămas în Norvegia în 1989, un membru al unei Asociații de propagandă rămas în SUA, un ospătar trimis pe o navă de croazieră care nu s-a mai întors din Germania, un șofer care și-a abandonat TIR-ul la granița italo-iugoslavă și un inginer trimis în Egipt pentru o lucrare, dar rămas în Germania.
Citeste si: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii- catena.ro
Citeste si: Cât ar fi primit ,,șpagă" un polițist din Vâlcea, pentru a dezvălui informații secrete din dosarele DIICOT
Unul dintre cele mai cunoscute cazuri de colaborare cu Securitatea este cel al lui Dan Voiculescu. Astfel, sub numele de cod „Mircea” şi „Felix”, el şi-a pârât inclusiv membri ai familiei la Securitate, dar a dat informări şi despre sportivii români care participau la competiţii în străinătate. Dan Voiculescu a primit în 2011 verdict definitiv de colaborator al Securităţii din partea instanţei supreme. Justificarea sa: „ Eram obligat să câştig şi eu o pâine. ”
Social-democratul reales la Camera Deputaţilor, Ciprian Nica, a semnat un angajament cu Securitatea în anul 1976, pe când avea 18 ani şi era elev. Documentele de arhivă arată că Bratosin(nume de cod) îşi turna la securitate colegii care ascultau postul de radio Europa Liberă. A primit verdict de poliţie politică de la Curtea de Apel, dar a făcut recurs la Înalta Curte.
Colegii care ascultau postul de radio menționat erau şi ei pârâţi: „ Numitul B.T., elev în anul V, împreună cu colegul său, ascultă frecvent emisiunile postului de radio Europa Liberă. De asemenea, vecinii(...) participă la ascultarea emisiunilor acestui post ”, apare în dosarul de Securitate al lui Nica.
Senatorul Partidului Naţional Liberal, Ioan Ghişe, ar fi dat şapte note informative între 1982 şi 1984, perioadă în care a lucrat la uzina „Tractorul” din Braşov. În ciuda acestui lucru, Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii a decis în 1999 că liberalul nu a făcut poliţie politică, deşi se angajase în faţa organului să toarne pe absolut oricine, inclusiv propria familie.
Citeste si: Viorica Dăncilă, "out" de la BNR. Câți bani pierde lunar fostul premier al României
Directorul ICR, Andrei Marga, ar fi fost racolat în anul 1977 şi relata în amănunt despre vizitele pe care le făceau în România diverşi cetăţeni străini. La finalul anului trecut, CNSAS a dat o decizie controversată: Andrei Marga nu a fost colaborator al Securităţii, cu toate că a furnizat mai multe note informative. Notele informative ale lui Marga se refereau preponderent la viaţa profesională şi de familie a studenţilor de la Cluj.
Lista persoanelor pentru care Consiliul a solicitat instanţei constatarea calităţii de colaborator al Securităţii, în temeiul Art. 3 din Legea 293/2008 poate fi verificată pe site-ul oficial al CNSAS.ro.
În articolul 5 al legii nr.187 din 7 decembrie 1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică se definește astfel:
ART. 5 arată că:
(1) Prin poliție politică se înțelege toate acele structuri ale securității, create pentru instaurarea și menținerea puterii totalitar-comuniste, precum și pentru suprimarea sau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
(2) Este agent al organelor de securitate, ca poliție politică, în sensul prezentei legi, orice persoană care a îndeplinit calitatea de lucrător operativ, inclusiv acoperit, al organelor de securitate în perioada 1945-1989.
(3) Este colaborator al organelor de securitate, ca poliție politică, în sensul prezentei legi, persoană care:
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
a) a fost retribuită sau recompensată în alt mod pentru activitatea desfășurată în această calitate;
b) a fost deținător de locuință conspirativă sau de casă de întâlnire;
c) a fost rezident al securității, în sensul prezentei legi;
d) orice altă persoană care a dat informații securității, prin care s-a adus atingere, nemijlocit sau prin alte organe, drepturilor și libertătilor fundamentale ale omului. Informațiile cuprinse în declarațiile date în timpul anchetei de către persoana reținută sau arestată pentru motive politice privind cauza pentru care a fost cercetată, judecată și condamnată nu fac obiectul acestei prevederi.
(4) Se consideră colaborator al organelor de securitate, ca poliție politică, și persoana care a transmis sau a înlesnit transmiterea de informații, note, rapoarte sau alte acte, prin care se denunțau activitatea sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist, de natură să aducă atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
(5) Sunt asimilați colaboratorilor prevăzuți la alin. (3) persoanele care au avut competențe decizionale, juridice ori politice sau care prin abuz de putere politică au luat decizii la nivel central sau local, cu privire la activitatea securității sau cu privire la activitatea altor structuri de represiune ale regimului totalitar comunist.
(6) Implicarea în activitatea de poliție politică a persoanelor prevăzute la art. 2 se stabilește pe baza datelor, probelor și indiciilor existente în dosarele care fac obiectul cercetării, precum și prin orice înscrisuri prezentate de orice persoană interesată în cazul lipsei, alterării sau descompletării dosarului.
Citeste si: Noi runde de negocieri între Rusia și Ucraina vor avea loc de luni până miercuri
