Presedintele PSD, Liviu Dragnea, a venit, marti, la instanta suprema, pentru judecarea contestatiei la executare in dosarul "Referendumul", in care a fost condamnat definitiv, in aprilie 2016, la doi ani de inchisoare cu suspendare.
Liviu Dragnea a ajuns in jurul orei 09.10 la Inalta Curte de Casatie si Justitie si, la intrare, nu a vrut sa faca nicio declaratie despre dosarul in care a contestat executarea pedepsei. Liderul PSD a stat cateva minute in sediul ICCJ, apoi a plecat si a spus ca revine la ora 10.30 pentru judecarea dosarului sau.
Dosarul in care Liviu Dragnea a contestat executarea pedepsei a ajuns la Inalta Curte de Casatie si Justitie dupa ce, in 15 februarie, instanta Tribunalului Bucuresti, unde a fost depusa initial actiunea, a stabilit ca nu este competenta sa
Procurorul DNA ceruse Tribunalului Bucuresti sa trimita la instanta suprema doar partea din contestatia la executare a lui Liviu Dragnea referitoare la semnatarii motivarii condamnarii din dosarul "Referendumul”.
Citeste si: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii- catena.ro
Liviu Dragnea declara atunci ca, din ce a inteles, in dosarul "Referendumul” a primit pedeapsa de doi ani de inchisoare cu suspendare pentru "exemplificare”, afirmand ca nu este corect ca oamenii sa fie condamnati pentru exemplu, situatii care aduc aminte de "niste vremuri triste”.
Presedintele PSD a adaugat ca are dreptul sa conteste decizia din dosarul "Referendumul” atat timp cat hotararea nu este completa.
"O sa ma uit cu atentie cine a semnat motivarea respectiva, sa vedem daca avea dreptul sa semneze, pentru ca eu cred ca, totusi, de la aceasta cladire (Inalta Curte de Casatie si Justitie, n.r.) se asteapta ca legea sa fie respectata la rigoare”, a spus Dragnea.
In 22 aprilie 2016, presedintele PSD Liviu Dragnea a fost condamnat, de instanta suprema, la doi ani de inchisoare cu suspendare.
Potrivit rechizitoriului din dosarul "Referendumul”, Liviu Dragnea, la data faptelor secretar general al PSD, cu ocazia organizarii si desfasurarii referendumului din 29 iulie 2012, pentru demiterea fostului presedinte Traian Basescu, "a uzat de influenta si autoritatea sa in partid in scopul obtinerii unor foloase nepatrimoniale de natura electorala, necuvenite, pentru alianta politica din care facea parte partidul reprezentat de inculpat, si anume indeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obtinute in alte conditii decat cele legale".
