1 din 4 | Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” - Suceava
2 din 4 | Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” - Suceava
3 din 4 | Moaștele Sfântului Ioan cel Nou - Suceava
4 din 4 | Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” - Suceava
Iată care este locul din Suceava unde te poți închina la moaștele Sfântului Ioan cel Nou: Mănăstirea a fost construită în secolul 16
În Suceava, la doar câțiva pași de vestita Cetate de Scaun, se înalță una dintre cele mai importante bijuterii ale patrimoniului spiritual și cultural românesc: Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou”, loc de pelerinaj, istorie și credință, construită în secolul al XVI-lea.
Ridicată între anii 1514 și 1522, la inițiativa domnitorului Bogdan al III-lea, fiul lui Ștefan cel Mare, și desăvârșită de fiul său, Ștefăniță Vodă, mănăstirea a fost destinată să devină noua catedrală mitropolitană a Moldovei, după ce vechea biserică Mirăuți fusese afectată de un incendiu.
Construită în stil moldovenesc, cu o pictură murală exterioară spectaculoasă (executată între 1532-1534, în vremea lui Petru Rareș), Biserica „Sfântul Gheorghe” – nucleul mănăstirii – impresionează și astăzi prin frumusețea sa artistică și arhitecturală. Ea are două hramuri: Sfântul Mare Mucenic Gheorghe (23 aprilie) și Sfântul Ioan cel Nou (24 iunie), ale cărui moaște se află aici.
Moaștele Sfântului Ioan cel Nou
În anul 1589, domnitorul Petru Șchiopul a mutat moaștele Sfântului Ioan cel Nou de la Biserica Mirăuți la noua catedrală. Această mutare a transformat lăcașul de cult într-un important centru de pelerinaj, iar moaștele sfântului au fost păstrate cu evlavie de credincioșii din toate colțurile țării și nu numai.
De-a lungul istoriei sale, moaștele au trecut prin vremuri tulburi. În 1686 au fost luate în exil, împreună cu mitropolitul Dosoftei, în Zolkiew (Ucraina de astăzi), și au revenit la Suceava abia în 1783, datorită eforturilor bucovinenilor și ale autorităților austriece.
Citește și: 5 curiozități despre Cetatea Șcheia din Suceava
Timp de peste 150 de ani, între 1522 și 1677, mănăstirea a fost reședința Mitropoliei Moldovei, iar din 1991, a devenit sediul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. De asemenea, aici a funcționat o școală teologică, unde au activat caligrafi, gravori, miniaturiști și dascăli ai limbilor română, slavonă și greacă.
Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava cuprinde cinci obiective istorice
Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” este înscrisă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava (cod SV-II-a-A-05469) și cuprinde cinci obiective istorice:
- Biserica „Sf. Gheorghe” (1514–1522)
- Clisiarnița (1629)
- Stăreția (secolul XIX)
- Corpul de chilii (secolul XIX)
- Turnul clopotniță (1589)
Mai mult, în 1993, Biserica „Sf.
Citește și: Gara din Suceava care va fi transformată în muzeu, pe modelul celebrului d’Orsay din Paris
Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” rămâne un simbol al spiritualității ortodoxe românești, un loc unde credincioșii vin să se închine moaștelor sfântului, să se roage și să regăsească liniștea.
Este absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității București, şi deţine o experienţă de 14 ani în cadrul presei din România.
Şi-a început cariera în presa scrisă, iar ulterior a făcut tranziţia către mediul online, în special pe segmentul SEO.
În prezent, ocupă poziţia de SEO Specialist pentru stirilekanald.ro şi radioimpuls.ro, din cadrul trustului Dogan Media.
Este pasionată de lectură, schi, drumeţii montane, de pictură şi de tot ce înseamnă tehnologie.