In articol:
- Pensia specială nu mai poate depăși salariul avut la pensionare
- O altă anomalie eliminată: pensia specială calculată la ultimul salariu
- Critici dure la adresa noilor modificări
- Val de pensionări preconizate după "reforma pensiilor speciale"- 15.000 de polițiști și militari ies din sistem
- Cum se vor impozita pensiile speciale
- Ce alte amendamente au fost admise la Senat
- Avertismentul sindicatelor de polițiști și militari
Amendamentele la reforma pensiilor speciale au fost dezbătute şi votate marți, 10 octombrie, în comisiile de specialitate ale Senatului.
Planul coaliției de guvernare este ca proiectul de lege să fie votat miercuri în plenul Senatului, iar până la sfârșitul săptămânii viitoare legea să fie adoptată și de Camera Deputaților, camera decizională în acest caz.
Citește și: Pensii recalculate din ianuarie 2024. Cu cât crește fiecare pensie în parte după noua formulă de calcul
Care sunt punctele sensibile din legea "pensiilor speciale", cele care au făcut ca ea să fie respinsă la Curtea Constituțională și ce noi amendamente au fost aduse legii?
Pensia specială nu mai poate depăși salariul avut la pensionare
Conform unui amendament admis la proiect „cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”.
În cadrul unei conferințe de presă ținută luni la Varna, premierul Marcel Ciolacu a spus una dintre „anomaliile” din legea pensiilor speciale era tocmai plata unor pensii mai mari decât câştigurile obţinute în perioada de activitate.
O altă anomalie eliminată: pensia specială calculată la ultimul salariu
Calculul pensiei speciale în funcție de veniturile din ultima lună a dus la anomalii uriașe în cazul unor "pensionari speciali".
"Mai era o anomalie, calculul pensiei pe ultima luna de salariu. Şi parcă am mai dat exemplul, căutaţi-l pe fostul procuror general, să vedeţi cum şi-a înghesuit toate veniturile pe ultima lună, ca să iasă cu o pensie peste o sută de mii de lei.
Critici dure la adresa noilor modificări
Sindicatul Național al Politistilor și al Personalului Contractual (SNPPC) a transmis un punct de vedere în care se spune "noul proiect de lege conține și mai multe aspecte de neconstituționalitate!"
Față de proiectul inițial, respins de CCR, "apreciem că noul proiect de lege conține și mai multe aspecte de neconstituționalitate!", spun oficialii sindicatului.
"În ceea ce ne privește, pentru Legea 223/2015 privind pensiile militare de stat, aspectele inițiale rămân la fel, cu trei excepții:
1. art XIII, alin. 1- se intenționează introducerea unui nou mecanism de plafonare (pentru toate pensiile de serviciu), și anume: indiferent de venitul realizat în perioada stabilită pentru calculul pensiei, pensia nu va putea depăși venitul net realizat în ultima lună de muncă;
2. art. XIII, alin 5- se intenționează eliminarea de la exceptarea, până în decembrie 2028, a celor care, la momentul promulgării legii în discuție, au 25 de ani vechime în muncă;
3. se are în vedere un nou mecanism de impozitare, care nu ar trebui să afecteze și pensiile militare, dar este posibil să o facă!", spun sindicaliștii din MAI și MApN.
Val de pensionări preconizate după "reforma pensiilor speciale"- 15.000 de polițiști și militari ies din sistem
Dacă noile modificări la pensiile de serviciu vor intra în vigoare, Sindicatele de polițiști și militari atrag atenția că vom asista la un val masiv de pensionări, în scurt timp.
Avertismentul sindicatelor cu privire la valul de pensionări care urmează după adoptarea legii: "Estimăm undeva la peste 15.000 de polițiști și militari, până la intrarea în vigoare a noilor reglementări mai dezavantajoase, în condițiile în care, la granița României are loc un război de amploare, de peste un an și jumătate", au transmis sindicatele.
Argumentele în favoare pensiilor militarilor și polițiștilor români se bazează pe riscurile profesionale, pe complexitatea și importanța socială a misiunilor derulate, pe speranța de viață mai redusă față de alte domenii de activitate, pe incompatibilitățile si interdicțiile impuse prin lege, pe regimul cazon, lipsit de privilegii, al acestor angajați ai statului.
Avertismentul sindicatelor de polițiști și militari
Cum se vor impozita pensiile speciale
Guvernanții vor să introducă o impozitare progresivă pentru pensiile speciale, rămâne de văzut dacă CCR consideră că este constituțională sau nu.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat că s-a acceptat impozitarea peste salariul mediu pe economie, cu încă 10 procente.
Un amendament admis în Senat prevede că pensiile de serviciu vor fi impozitate în felul următor:
- pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, fiind aplicată o cotă de impunere de 10% „pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât şi componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispoziţiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”, conform amendamentului admis la proiectul de lege.
Ce alte amendamente au fost admise la Senat
Comisiile de specialitate ale Senatului au admis un amendament prin care „începând cu data de 1 ianuarie 2024, prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 21 alin (1) din aceeaşi lege, se pot pensiona şi pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de cel puţin 47 de ani şi 4 luni. Această vârstă de pensionare creşte cu câte 4 luni în fiecare an calendaristic, până la atingerea vârstei de pensionare de 60 de ani prevăzută la art.211 alin.(1) din Legea nr. 303/2022. La calculul acestei vechimi se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. II.”
Avertismentul sindicatelor de polițiști și militari
Sindicatul polițiștilor și al militarilor au trimis din nou Comisiilor Senatului un tabel cu amendamentele SNPPC la proiectul în discuție și câteva considerații vizând necesitatea menținerii reglementărilor actuale din Legea nr. 223/2015 (redăm argumentele din adresele oficiale SNPPC):
,,În acest context, vă readucem la cunoștință câteva considerații, care privesc Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat:
- o eventuală modificare a Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat ar atrage după sine un val masiv de pensionări, în scurt timp (estimăm undeva la peste 15.000 de polițiști și militari din SAOPSN, până la intrarea în vigoare a noilor reglementări mai dezavantajoase), în condițiile în care, la granița României are loc un război de amploare, de peste un an și jumătate; în acest caz, o eventuală stare de urgență sau de mobilizare ar fi un dezastru pentru Apărarea națională a țării;
- deja, în acest moment, există un deficit general de circa 25% de oameni în tot SAOPSN (și de cca. 20% în structurile Poliției Române), iar atractivitatea tinerilor pentru școlile de poliție/militare este la cele mai reduse cote din istorie (în MAI s-au ocupat cca. 53% dintre locuri, în acest an, iar MApN a decis să renunțe la proba scrisă, doar pentru a ocupa în parte locurile scoase la concurs);
- pensiile militare de stat au fost asimilate, fără temei, de către guvernarea din 2020-2021, cu cele șase sisteme de pensii de serviciu, plătite de către Casa Națională de Pensii Publice, fiind incluse în PNRR, doar ca jalon, nu și la capitolul Reforme;
- pensiile militarilor și polițiștilor români, ca și cele ale omologilor din statele NATO/UE, datează de foarte mulți ani și sunt fundamentate pe riscurile profesionale, pe complexitatea și importanța socială a misiunilor derulate, pe speranța de viață mai redusă față de alte domenii de activitate, pe incompatibilitățile si interdicțiile impuse prin lege, pe regimul cazon, lipsit de privilegii, al acestor angajați ai statului;
- după pensionare, și polițiștii redevin parte a Forțelor Armate, în calitate de ofițeri sau subofițeri în rezervă, fiind la dispoziția Guvernului, pentru o eventuală mobilizare sau rechemare sub arme (conform Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare) ș.a. ”.