Potrivit unui comunicat al DNA, in perioada 2007-2009, CNAS a incheiat cu HP România S.R.L multe acte aditionale la un contract de informatizare a institutiei, prin care au fost achizitonate servicii suplimentare de asistenta tehnica şs instruire on-site pentru Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) şi pentru softul care asigură planificarea resurselor (ERP) la preturi supraevaluate.
Redam in continuare comunicatul integral transmis de Directia Nationala Anticoruptiei:
Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspecţii:
VASILE CIURCHEA, preşedinte al Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS) la data faptelor, respectiv februarie 2007- ianuarie 2009,
VALERIU SIMION, vicepreşedinte al CNAS la data faptelor,
LEANA STOEA, director general adjunct al CNAS la data faptelor,
MIHAI BEJAT, director la Direcţia Tehnologia Informaţiei din cadrul CNAS la data faptelor,
OVIDIU MUNTEANU, director la Direcţia Juridic şi Contencios din cadrul director la Direcţia Juridicşi Contencios din cadrul CNAS la data faptelor,
toţi cei anterior menţionaţi pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată
IRINEL POPESCU, preşedinte al Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS) la data faptelor, respectiv ianuarie-decembrie 2009
CONSTANTIN MARIA MIHAELA, director general adjunct
MEDVEŞ ISTVAN LUCIAN, director la Direcţia Tehnologia Informaţiei
MIHAI LILIANA MARIA, director la Direcţia Juridic, Contencios şi Acorduri Internaţionale
toţi cei anterior menţionaţi pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentrusine sau pentru altul un folos necuvenit
SC HP România S.R.L., ca persoană juridică, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată.
În ordonanţa procurorilor se arată că, în cauză, există date şi probe care conturează următoarea stare de fapt:
În perioada 2007-2009, între CNAS şi HP România S.R.Lau fost încheiate mai multe acte adiţionale la un contract de informatizare a instituţiei, prin care au fost achiziţionate servicii suplimentare de asistenţă tehnică şi instruire on-site pentru Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) şi pentru softul care asigură planificarea resurselor (ERP) la preţuri supraevaluate, respectiv la valori de 804 euro/zi-om în cazul a două dintre actele adiţionale acte şi de 760/zi-om, în cazul unui alt act adiţional, dintre cele care fac obiectul prezentului dosar.
Din probele administrate a rezultat că aceste acte adiţionale au fost încheiate în următoarele condiţii:
- fără să se aplice o procedură de achiziţie conform legii;
- CNAS a acceptat propunerile SC HP ROMÂNIA fără o analiză proprie a necesarului şi a preţului ofertat, fără o negociere reală şi fără o fundamentare a tarifului din partea furnizorului,
- ofertele SC HP ROMÂNIA SRL nu au fost analizate în cadrul Comisiei de negociere/de analiză şi evaluare tehnico-economică de optimizare a SIUI
- aceste servicii au fost subcontractate până la prestatorii direcţi, la preţuri din ce în ce mai mici, astfel încât pentru serviciile efectiv efectuate, prestatorii au încasat cel mult 200 de euro/zi-om.
Se estimează că, prin contractarea, presupus nelegală, a serviciilor adiţionale, a fost creat un prejudiciu de 16.847.405,96 euro inclusiv TVA (reprezentând diferenţa între valoarea serviciilor facturate de SC HP ROMÂNIA SRL şi costul real al acestor servicii de 200 euro/zi-om), bani care ar fi fost plătiţi de CNAS în mod nelegal.
Referitor la persoanele responsabile pentru crearea acestui prejudiciu, din actele efectuate de procurori a rezultat că acestea sunt, pe de o parte, angajaţii CNAS care au semnat aceste acte adiţionale şi, pe de altă parte, societatea HP România SRL care, în oferta sa adresată CNAS, a solicitat un preţ supraevaluat şi nefundamentat.
Suspecţilor- persoane fizice şi persoanei juridice- li s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.
Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.