Maria, Regina care ne-a unit. Cea mai frumoasă faţă a diplomaţiei

Maria, perla englezească a Coroanei româneşti, este păstrată şi azi în memoria tuturor ca fiind Regina care ne-a unit. 

Suntem la 25 octombrie 1875, în Eastwell Park, din Marea Britanie, locul în care a venit pe lume Maria de Saxa-Coburg Gotha, viitoarea regină a României, fiica ducelui Alfred de Edinburgh, fiu al Reginei Victoria a Marii Britanii.

Mama ei era Maria Alexandrovna, Marea Ducesă a Rusiei, fiica ţarului Alexandru al II lea.

Astfel dinastia din România intra în cel mai exclusivist club dinastic al Europei. În toamna lui 1891, într-un castel de lângă Cassel, din Prusia, prinţesa Maria, în vârstă de 15 ani, se întâlneşte la un dineu cu prinţul moştenitor Ferdinand, bărbat cu 10 ani mai în vârstă ca ea.

Întâlnirea a fost destul de stângace, Maria nu ştia nici măcar unde se află România pe hartă, iar Ferdinand, în ciuda faptului că avea o cultură bogată, greu găsea subiecte de conversaţie cu micuţa prinţesă. Căsătoria era însă susţinută de toate capetele încoronate. "Prinţesele trebuie să se căsătorească de tinere", spunea mama Mariei.

La scurt timp după întâlnirea de la Cassel, Maria pleacă la o verişoară pe care o avea la Berlin.

Citeste si: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii- catena.ro

Citeste si: Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat- antena3.ro

Citeste si: Un bărbat din Ploiești a sunat la 112 pentru că doi vecini nu răspundeau la ușă. Polițiștii au făcut o descoperire năucitoare- wowbiz.ro

Emoţiile au continuat pentru Maria. Au urmat primele vizite în familie. La Sigmaringen, la părinţii lui Ferdinand, Leopold şi Antonia, Maria avea să stea la masă cu socrii. Mama lui Ferdinand, o femeie catolică până în măduva oaselor, avea o imagine destul de dură.

În Leopold, tatăl lui Ferdinand, Maria găsea un al doilea "tată". Cei doi se înţelegeau extrem de bine, însă emoţiile nu trecuseră nici pe departe. Cea mai importantă întâlnire de la Sigmaringen a fost cea cu regele Carol al României care venise special pentru a negocia condiţiile căsătoriei dintre cei doi tineri.

1983 este momentul cheie. Ferdinand şi Maria îşi unesc destinele la Sigmaringen, pe 10 ianuarie. Maria îşi aminteşte că "Rochia mea de nuntă era de o mătase albă, groasă, fără lustru, cu mâneci umflate, bineînţeles, şi cu foile în formă de clopot, prelungite într-o trenă. N-aş putea spune că eram prea încântată de înfăţişarea mea, având o idee mult prea romantică despre ce ar trebui să fie o mireasă. Am fost împodobită după gustul mamei şi-mi purtai apăsătoarele găteli, cât putui mai bine.

Ajunsă la Bucureşti, odăile de la Cotroceni, redecorate în cinstea căsătoriei, i se păreau îngrozitoare şi s-a adaptat cu greu disciplinei impuse de regele Carol. După o izbucnire nervoasă, o discuţie cu o doamnă de onoare salvează situaţia. Maria afla că este însărcinată, iar pe 15 octombrie 1893 vine pe lume Carol.

Se implică în treburile ţării

Au fost ani grei pentru Maria, dar în care a dovedit cât de ataşată era de ţara de adopţie pe care nu a vrut nicio secundă să o părăsească, în ciuda faptului că s-a acomodat destul de greu. În 1919, regina Maria a însoţit la Paris delegaţia română, pentru a obţine recunoaşterea graniţelor României Mari la Conferinţa de Pace de după Primul Război Mondial. 1920 anul în care în marele Palat de la Versailles s-a hotărât soarta Transilvaniei se scria altă pagină din istorie.

Citeste si: Veste bună pentru gospodine și pensionare! Statul oferă bani pentru repartitoare. Cine va putea beneficia de un voucher de 750 de lei- kfetele.ro

Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro

Citeste si: Imagini fără precedent cu suprafața Soarelui, la cea mai înaltă rezoluție de până acum: „Arată în detaliu frumusețea câmpului magnetic”- antena3.ro

Regina Maria, cea care se implicase direct în îngrijirea răniţilor pe front sau în ajutorarea văduvelor de război, era privită ca soluţie salvatoare. Nepoata Reginei Victoria a Angliei şi voce influentă în majoritatea deciziilor politice ale României, Regina era persoana potrivită pentru a pleda în faţa marilor decidenţi ai lumii adunaţi la Paris. Recunoaşterea României Mari s-a datorat în parte conexiunilor şi charismei Reginei Maria. A făcut lobby pentru ţară în 1919, la Paris, când România cerea Transilvania, Bucovina şi întreg Banatul, adică respectarea garanţiilor din anul 1916, deşi semnase pacea separată cu Germania prin guvernul Marghiloman.

Când scrisorile lui Ionel Brătianu către rege vorbeau despre răceala şi enervarea cu care era tratat, regina este trimisă la Paris într-o aşa-numită vizită particulară. Premierul Georges Clemenceau o întâmpină la Elysee cu garda de onoare, preşedintele Poincare îi conferă Legiunea de Onoare, Academia Franceză o aplaudă, iar parizienii o întâmpină pretutindeni cu entuziasm. “Acea amintire plină de iubire a poporului meu a fost partea cea mai fericită a imaginii de după război: căldura, partea însorită, partea sufletească. Mult mai puţin plăcute erau eternele conflicte politice, intoleranţa generală şi nemulţumirea, bâjbâiala într-o atmosferă de nesiguranţă, plină de suspiciune. Ca şi cum, obosiţi de atâta eroism, toţi erau gata să-şi critice vecinul, să le descopere la alţii greşelile pe care nu doreau să le vadă la ei înşişi. Nu mai exista indulgenţă, ci doar o sfâşiere mutuală, în locul unei solidarităţi solide şi benefice idealurilor comune. Regele şi cu mine sufeream mult din cauza dezbinării poporului şi a inabilităţii sale de a se uni; asta făcea să para totul de mii de ori mai greu şi mai descurajant. Visul de veacuri se realizase: România Mare era un fapt împlinit, dar nu trebuia să rămânem încremeniţi în acest punct. Aveam în faţa noastră un munte de munca dură, multe probleme de rezolvat care presupuneau reorganizare şi omogenizare a diverselor elemente, instituţii.”, îşi amintea Regina Maria. 

A murit în anul 1938

În 20 de ani, Maria de Saxa-Coburg Gotha va aduce pe lume şase copii: Carol, Elisabeta, Marioara, Ileana, Nicolae şi Mircea, iar marea regină a României era supranumită soacra Balcanilor. Suverana Marii Uniri a murit în 1938. Aşa cum prevede protocolul regal, sicriul a fost depus mai întâi la Castelul Peleş, apoi a fost adus la Palatul Regal din Bucureşti.