Close sidebar
Close sidebar

Meditațiile la Limba și Literatura Română pentru BAC - cum știi că banii cheltuiți sunt o investiție în viitorul copilului tău? 

Simona Costache,


DISTRIBUIE
acest articol

Orice adolescent ai întreba, anii de liceu sunt ”cei mai frumoși ani din viața lor”, în mare parte datorită prieteniilor noi, dar și ale descoperirilor și provocărilor prin care trebuie să treacă. Dar, pe cât de dulci sunt amintirile, pe atât de intensă este presiunea care apasă pe umerii elevilor în pragul Bacalaureatului.

Supranumit "Examenul maturității", BAC-ul este o evaluare a cunoștințelor dobândite în cei patru ani de liceu, dar și un pas decisiv în ceea ce privește direcția academică și profesională. Iar printre materiile care le dau cele mai multe bătăi de cap, Limba și Literatura Română este fruntașă (pentru că operele literare complexe și cerințe analitice presupun mai mult decât memorarea mecanică).

Pentru mulți părinți, soluția ”salvatoare” o constituie meditațiile; pentru mulți dintre aceștia, meditația este cea mai bună investiție în viitorul copilului și una care promite să transforme temerile adolescentului în încredere de sine. Dar cât de utile sunt, cu adevărat, aceste sesiuni de pregătire? Să fie vorba doar despre note sau și despre dobândirea unor abilități pe termen lung?

BAC-ul: cât este examen, cât o lecție despre viață?!

Contrar aparențelor, proba de Limba și Literatura Română nu e doar despre a memora pe dinafară comentarii; este o provocare a gândirii critice, o invitație la analiză și o șansă de a dovedi că elevul poate înțelege lumea din jurul său prin lentile literare.

Astfel, meditațiile nu trebuie văzute strict prin prisma obținerii unei note bune la examen, ci mai degrabă ca pe un ghidaj menit să-i dezvolte adolescentului abilități esențiale: organizarea ideilor, exprimarea clară și structurată sau capacitatea de a susține o opinie bine fundamentată.

Și în această ecuație, profesorul joacă un rol central.

Cum îl găsești pe cel care să inspire și să transforme învățatul într-o aventură?

Citeste si: Elena Lasconi, prima reacție după ce a intrat în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Candidata USR l-a depășit pe Marcel Ciolacu- kanald.ro

Citeste si: Ce se întâmplase cu Gabriel Cotabiță în ultimele luni! Declarațiile făcute de soția lui cu puțin timp înainte ca artistul să moară: „Era riscant”- wowbiz.ro

Citeste si: Cele mai controversate declarații ale lui Călin Georgescu: Apologia legionarilor, elogii aduse lui Putin și conspirațiile despre 5G- antena3.ro

Succesul unei sesiuni de pregătire stă în mâinile celui care o coordonează. Un meditator bun este mai mult decât profesor – este mentor, ghid care înțelege stilul de învățare al fiecărui elev și își adaptează metoda de predare astfel încât să îl motiveze și să îi stârnească curiozitatea. Un astfel de profesor ajută elevul să înțeleagă textele literare, dar îi oferă și un spațiu sigur pentru întrebări, dezbateri și clarificări.

O oră de curs obișnuită este prea scurtă pentru a explora complexitatea unei opere literare. În schimb, o sesiune de meditație sau de curs de Limba și Literatura Română pentru BAC îi oferă elevului oportunitatea de a intra în detalii, de a descoperi semnificații ascunse și de a face conexiuni neașteptate. În cadru restrâns, elevii pot pune întrebări și explora idei pe care, poate, le-au evitat din timiditate în clasă.

Analiza și argumentarea: super-puterile meditațiilor

Un text literar nu înseamnă să înțelegi ce a vrut să spună autorul, ci și cum poți să transformi ideile în argumente convingătoare. Meditațiile îi ajută elevii să treacă de la memorarea mecanică a materiei la o mai bună înțelegere a acesteia, să identifice teme esențiale, tehnici literare și să conecteze textul cu realitatea.

Meditațiile pot fi văzute și ca ”laborator al gândirii critice”, în principal datorită faptului că elevii învață cum să scrie eseuri mai bine structurate, cum să-și organizeze ideile și susțină punctele de vedere cu argumente solide. Aceste abilități sunt esențiale nu doar pentru BAC, ci și în viitoarea carieră.

Când meditațiile nu funcționează schimbă abordarea!

Există și situații în care, în ciuda eforturilor financiare și a timpului investit, rezultatele întârzie să apară. Frustrarea crește, iar părinții și elevii se întreabă dacă nu cumva această metodă este nepotrivită. În astfel de momente, e important să nu te descurajezi, ci să privești problema dintr-o perspectivă nouă- nu copilul sau profesorul sunt problema, ci metoda de predare (care nu se potrivește stilului de învățare al elevului).

Citeste si: Pensionarele vor primi 375 de lei, pe lângă pensie, în luna decembrie. Cine beneficiază de această sumă?- kfetele.ro

Citeste si: ”The Apprentice”, filmul care dezvăluie latura controversată a lui Donald Trump, respins de actorii de la Hollywood. Sebastian Stan: ”Le este frică”- radioimpuls.ro

Citeste si: Cele mai controversate declarații ale lui Călin Georgescu: Apologia legionarilor, elogii aduse lui Putin și conspirațiile despre 5G- antena3.ro

În primul rând este important să identifici de ce meditațiile nu funcționează. Poate fi vorba de lipsa conexiunii dintre elev și meditator. Profesorul, oricât de bine pregătit ar fi, nu poate atinge potențialul maxim al unui elev dacă nu reușește să-l inspire sau să-l motiveze. Uneori, metoda de predare este prea rigidă, bazată exclusiv pe memorare mecanică, fără a-i stimula gândirea critică sau creativitatea. În alte cazuri, elevul poate nu rezonează cu stilul clasic de învățare, fiind mai atras de metode interactive, vizuale sau colaborative.

Așadar, ce e de făcut? Primul pas este să accepți că fiecare copil este unic! Ce funcționează pentru un coleg sau prieten poate să nu fie la fel de eficient pentru al tău. În loc să insiști cu meditații care nu dau rezultate, mai bine caută soluții care să transforme învățatul într-o experiență captivantă. Așa cum o face Denissa Gabriela Bularda!

Denissa Gabriela Bularda este (poate) cel mai bun exemplu de profesor care sparge tiparele tradiționale, oferindu-le elevilor un sistem de meditații personalizate, bazat pe integrarea schemelor vizuale. Această metodă simplifică informația, dar o face și mai ușor de reținut- schemele vizuale sunt excelente pentru elevii care au memorie vizuală sau care găsesc mai atractivă învățarea prin reprezentări grafice, culori și conexiuni logice. În loc să memoreze fraze întregi, elevii învață să înțeleagă concepte, să observe relații între teme și personaje, să sintetizeze informații complexe într-un mod logic și clar.

Dar metoda Denissei Bularda nu se oprește aici. Pentru a transforma complet experiența de învățare, profesorul implică elevii în activități extracurriculare menite să le dezvolte acestora abilități importante în viața de adult. Cluburile de lectură, dezbaterile și atelierele interactive îi ajută pe liceeni să-și dezvolte gândirea critică, să-și exprime opiniile și să descopere plăcerea de a citi și explora literatura. Toate aceste activități cresc șansele unei note foarte bune la BAC, dar îi pregătesc pe adolescenți și pentru provocările de care se vor lovi în viața de adult.

Schimbarea abordării poate părea o decizie dificilă, mai ales când ai investit timp și resurse în metode care nu au funcționat. Învățatul nu trebuie să fie o corvoadă, ci o călătorie captivantă, motiv pentru care schimbarea de perspectivă, un profesor cu o abordare diferită sau o metodă mai potrivită stilului de învățare al elevului poate schimba complet rezultatele. Așadar, când meditațiile nu dau roade, nu e momentul să renunți, ci să cauți o alternativă care să-l inspire și motiveze. Nu uita, cheia succesului constă în a găsi acea metodă care face elevul să creadă în el însuși și să își descopere adevăratul potențial.

Citește-ne pe

Clipul zilei
Te-ar putea interesa si
NOUTĂȚI