In articol:
Localizarea inflamației
Una dintre cele mai importante diferențe între aceste două afecțiuni este localizarea inflamației. Encefalita
Cauze
Atât meningita, cât și encefalita pot apărea ca urmare a unei infecții virale. În cazul encefalitei virale, cele mai des incriminate sunt virusurile herpex simplex, virusul varicelo-zosterian sau enterovirusurile. Alți posibili vinovați sunt: virusul West Nile, virusul encefalitei japoneze, virusul La Crosse, virusul St.
Meningita virală poate fi cauzată de enterovirusuri, virusul varicelo-zosterian, virusul gripal, virusul urlian, virusul herpex simplex de tip 2 sau HIV. Mai poate avea drept cauză o infecție cauzată de bacterii precum Streptococcus pneumoniae, Neisseria meningitides, Haemophilus influenzae, Listeria monocytogenes sau Escherichia coli, dar și de fungi sau paraziți.[2]
Simptome
Febra, cefaleea, fotofobia și rigiditatea gâtului sunt simptome comune între meningită și encefalită. Confuzia și convulsiile pot fi, de asemenea, prezente în ambele cazuri. Pe lângă acestea, encefalita se poate manifesta prin: sensibilitate la zgomote, pierderea conștienței, paralizie parțială a brațelor și picioarelor, vedere dublă, tulburări de vorbire sau auz, iritabilitate, anxietate, psihoză, halucinații, pierderea memoriei, modificări de comportament sau tulburări cognitive.
Lista simptomelor meningitei include: greața, vărsăturile, mâinile și picioarele reci, respirația rapidă, durerile musculare și articulare, pielea palidă, purpura, peteșii, erupții cutanate, stările de somnolență.
Citeste si: SFÂȘIETOR! Arina a fost filmată în momentul în care a murit. În videoclip se mai aud doar țipete- kanald.ro
La copiii foarte mici, aceste două afecțiuni se pot manifesta prin febră, letargie, vărsături, rigiditate corporală, iritabilitate. Nu se trezesc pentru a mânca, iar fontanela poate avea un aspect umflat sau bombat.[1]
Complicații
Ambele afecțiuni pot duce la apariția unor complicații grave, cu consecințe permanente. Meningita poate provoca, de exemplu, leziuni cerebrale, pierderea auzului, dificultăți de învățare, convulsii recurente sau boli ale oaselor și articulațiilor. Encefalita poate duce la pierderea memoriei, pierderea capacității de vorbire, tulburări de sănătate mintală, oboseală cronică, schimbări de personalitate și de comportament. Atât meningita, cât și encefalita pot pune viața în pericol.[1][2]
Tratament
În cazul ambelor afecțiuni, tratamentul depinde de cauza acestora. De exemplu, encefalita, în funcție de tipul său, poate fi tratată cu medicamente antivirale, antibiotice sau imunoterapie. Antiviralele pot fi folosite și tratamentul meningitei virale, iar în cazul celei de natură bacteriană se recomandă începerea cât mai curând posibil a tratamentului cu antibiotice.[1]
Pentru gestionarea simptomelor meningitei și encefalitei se mai pot prescrie anticonvulsivante, corticosteroizi sau medicamente pentru ameliorarea durerilor de cap și a febrei.[2]
Evoluție
O altă asemănare între aceste două afecțiuni este că prognosticul depinde de severitatea lor și de cât de repede se intervine. Chiar și în cazurile foarte ușoare, recuperarea poate dura 2 până la 4 săptămâni. În cazurile severe, aceste boli pot progresa foarte repede, pot apărea leziuni cerebrale permanente sau chiar decesul persoanei afectate.[2]
Meningita și encefalita sunt afecțiuni care prezintă atât asemănări, cât și diferențe în ceea ce privește simptomele, cauzele și tratamentul. Important de reținut este însă faptul că, dincolo de diferențele și asemănările dintre cele două, ambele necesită tratament imediat pentru a evita apariția unor complicații sau chiar decesul.
Bibliografie:
- „Encephalitis vs. Meningitis”, Verywell Health, 2021, www.verywellhealth.com/encephalitis-vs-meningitis-5184786. Accessed 22 June 2023
- Sissons, Beth. „Encephalitis vs. Meningitis: What Is the Difference?”, Medical News Today, 18 Oct. 2021, www.medicalnewstoday.com/articles/encephalitis-vs-meningitis. Accessed 22 June 2023.