Mica Unire, 24 ianuarie 2024: Lucruri mai puţin cunoscute despre Unirea Principatelor Române
În fiecare an, pe data de 24 ianuarie, românii celebrează Mica Unire cunoscută și sub denumirea de Unirea Principatelor Române. Iată câteva lucruri mai puțin cunoscute despre acest moment important în istoria țării noastre.
Mica Unire sau Unirea Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859 este un moment foarte important în istoria țării noastre deoarece reprezintă primul pas spre Marea Unire de la 1 decembrie 1918.
Mica Unire se sărbătorește pe 24 ianuarie, an de an, iar românii au liber de la stat. Anul acesta se împlinesc 165 de ani de la acest moment istoric.
Scurt istoric al Unirii Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859
Pe 5/17 ianuarie 1859 au avut loc alegeri la Iași, în Moldova, iar ca domnitor a fost ales Alexandru Ioan Cuza. După o săptămână, pe 12/24 ianuarie 1859 au avut loc alegeri și la bucurești. Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Moldovei și al Țării Românești.
Sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, Unirea Principatelor Române a fost recunoscută la nivel internațional.
Reformele sale au pus baza statului român modern.
Noua țară a fost numită România după ce Alexandru Ioan Cuza a abdicat în 1866, anul în care a fost redactată și prima Constituție.
Atunci când două dintre Principatele Române au reușit să se unească, Transilvania se afla sub dominație austriacă, iar din 1867 sub dominație austro-ungară, până în anul 1918 atunci când a avut loc Marea Unire de la Alba Iulia.
Lucruri mai puţin cunoscute despre Unirea Principatelor Române
Ziua de 24 ianuarie nu a fost întotdeauna zi liberă de la stat pentru angajații români. În 2014, Președintele Traian Băsescu a semnat Decretul nr. 901 privind promulgarea Legii pentru declararea zilei de 24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române, ca zi de sărbătoare națională. Aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 922/18 decembrie 2014.
După ce a avut loc Mica Unire, Alexandru Ioan Cuza și Mihail Kolgăniceanu, au pus în practică mai multe reforme.
Printre schimbările ce au venit odată cu Mica Unire se află și secularizarea averilor mănăstirești (1863) și reforma agrară (1864). Tot în anul 1864 au fost reformate și învățământul și justiția.
Tot în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza au fost realizate Codul Civil și Codul Penal, după model francez.
Tot atunci a fost introdusă și legea învățământului primar obligatoriu. Au fost înființate și două dintre cele mai mari universități din țară: cea de la Iași a fost realizată în 1860, iar cea din București a fost realizată în 1864.
Alexandru Ioan Cuza a fost ales de popor deoarece era o opțiune „favorabilă” pentru mulți oameni. Acesta provenea din neam de boieri.