Mihaela Brooks, specialist în criminal profiling născută în România, susține că povestea cu identificarea victimei din ADN-ul obținut din cenușă nu stă deloc în picioare, pentru că acest lucru este imposibil științific. De asemenea, Brooks are cel puțin 10 semne de întrebare pe care le ridică în legătură cu informațiile din anchetă aruncate până acum în spațiul public.
1.
2. Culoarea oaselor prezentate în imaginile anchetatorilor este albă, ceea ce presupune o temperatură de ardere de peste 700 grade. Este greu de crezut că poți atinge această temperatură într-un butoi.
3. Vaselina nu arde. S-a spus că ucigașul a turnat 3 kilograme de vaselină în butoi, aceasta nu arde.
4. Varianta cu bucăți de asfalt încins (carton asfaltat): vă dați seama mirosul și fumul care trebuiau să fie acolo? Fumul negru și dens ar fi ajuns până în sufrageria procurorului.
5. Poți să-ți dai seama că, genetic, osul sau dintele aparține unui om și nu unui animal, dar ADN-ul este greu de obținut.
6. Pentru a aduce un corp la stadiul de cenușă ai nevoie de 1.400 grade, cum spun și cei de la crematoriu. Din ce material e construit butoiul acela de rezistă la o asmenea temeperatură? Nu s-a deformat, nu există absolut nimic pe interiorul butoiului?
8. A ars cu vaselină și carbid? Varianta este imposibilă, pentru că butoiul ar fi explodat iar în atmosferă ar fi fost eliberate gaze otrăvitoare.
9. Avocatul acuzatului susține că a focul a fost făcut cu lemne, cartoane și motorină. Este greu de crezut că resturile lăsate de acest foc îl reprezintă doar niște oase, fără alte urme de ardere. Indiferent de temperatură, o combustie lasă întotdeauna urme, nu doar niște oase albe.
10. Dacă butoiul nu avea fund, focul trebuia să lase urme serioase pe sol! A luat cineva o mostră de sol?