În România, intervenţiile active în atmosferă pentru combaterea căderilor de grindină au început în anul 2000 şi sunt gestionate prin intermediul Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, instituţie publică aflată în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
"În data de 20 mai 2020 începând cu ora 20:00, o formaţiune noroasă cu potenţial mare de grindină a pătruns în România prin zona Segarcea, zonă protejată de Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) Oltenia.
Astfel, în intervalul orar 20:06- 21:38 au fost lansate un număr de 69 rachete antigrindină cu iodură de argint (agent de însămânţare a norilor), înlăturându-se astfel pericolul căderilor de grindină din aria de protecţie", arată Ministerul Agriculturii într-un comunicat.
Spre deosebire, în localităţile Popeşti, Băbeni din judeţul Vâlcea, care nu se află în aria de protecţie a Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor (SNACP) a căzut grindina, zona respectivă fiind puternic afectată de fenomenul meteo extrem.
Totodată, Ministerul Agriculturii precizează că în urma intervenţiilor efectuate pentru combaterea căderilor de grindină în aria de protecţie a UCCG Oltenia, cantitatea de precipitaţii înregistrată s-a situat în intervalul 10-20 l/mp.
"Conform imaginilor radar, se constată că pericolul căderilor de grindină a fost înlăturat datorită acţiunilor de intervenţii active în atmosferă desfăşurate în cadrul UCCG Oltenia, iar balanţa de apă din nor nu a fost afectată", arată ministerul.
Sezonul de combatere a căderilor de grindină începe în data de 15 aprilie a fiecărui an şi se finalizează în 15 octombrie, pentru toate Unitaţile din structura SNACP.
"În acest sezon, în intervalul 15 aprilie-21 mai, unităţile de combatere a căderilor de grindină din cadrul SNACP au lansat un număr de 431 rachete antigrindină din UCCG Prahova, Oltenia, Moldova 1 Iaşi şi Moldova 2 Vrancea", informează ministerul.
În sezonul de combatere 2020, Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor va proteja o suprafaţă de aproximativ 1.500.000 ha, prin funcţionarea unui număr de 65 de puncte de lansare (PL), aparţinând unităţilor: Unitatea Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova care asigură protecţia culturilor agricole in judetele Prahova, Buzău, Teleorman şi Olt; Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Iaşi care asigură protecţia culturilor agricole în judeţele Iaşi şi Vaslui; Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Vrancea care asigură protecţia culturilor agricole în judeţele Vrancea şi Galaţi; Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Timiş
care asigură protecţia culturilor agricole în judeţul Timiş; Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Oltenia care asigură protecţia culturilor agricole în judeţele Olt, Dolj, Vâlcea, Mehedinţi.
"În contextul schimbărilor climatice, al creşterii tot mai accentuate a nivelului de dioxid de carbon în atmosferă, de creştere a temperaturii la nivel mondial, de înmulţire a numărului şi intensităţii fenomenelor meteorologice periculoase, devine necesară şi oportună dezvoltarea activităţilor de modificare locală a vremii prin intervenţii active în atmosferă.
Intervenţiile active în atmosferă reprezintă ansamblul acţiunilor de modificare artificială a vremii prin diferite mijloace specifice acestui domeniu", mai arată ministerul.
Citeste si: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii- catena.ro
Citeste si: Rezultat exit poll alegerile prezidenţiale 2024: Marcel Ciolacu intră în turul doi cu Elena Lasconi. Călin Georgescu, marea surpriză- antena3.ro
Citeste si: REZULTATE EXIT-POLL-URI la alegerile prezidențiale 2024- primul tur. Marcel Ciolacu și Elena Lasconi, în turul doi- wowbiz.ro
Aceste activităţi au scopul de a reduce riscul faţă de fenomenele meteorologice periculoase pentru populaţie, inclusiv pentru zonele de interes economic, culturile agricole, zonele urbane şi rurale (protejarea cetăţenilor), respectiv protejarea faţă de fenomene meteorologice precum grindina, ceaţa densă, tornadele. De asemenea, creşte nivelul precipitaţiilor în zonele de interes agricol.
Astfel de activităţi sunt: suprimarea grindinei; creşterea locală sau extinsă a precipitaţiilor, precum şi uniformizarea acestora; disiparea ceţii dense; atenuarea fenomenelor meteorologice extreme precum furtuni puternice, tornade, s.a.
Citeste si: Guvernul a luat decizia: Ce se întâmplă cu slujbele religioase
La acest moment, protecţia antigrindină şi mai ales infrastructura de creştere a precipitaţiilor sunt în curs de dezvoltare la nivelul întregii ţări şi de conectare la nivel transfrontalier. Sisteme similare de combatere a căderilor de grindină prin utilizarea generatoarelor terestre, a rachetelor antigrindină şi a aviaţiei funcţionează de câteva decenii în statele europene. În ţările învecinate sau cu organizare administrativă similară României, managementul acestor sisteme se realizează centralizat la nivel naţional, fiind coordonat în mod unitar de o structură specializată.
Programul de realizare al Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor (SNACP) este naţional, strategic, pe termen lung, interdisciplinar şi are caracter bivalent: de cercetare şi operaţional.
Scopul SNACP este de a asigura protecţia culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere, culturi agricole, etc) precum şi al comunităţilor rurale din zonele de intervenţie, faţă de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice. În conformitate cu noile abordări mondiale privind managementul riscului, SNACP acţionează ca un mecanism de prevenţie şi protecţie ex-ante, important pentru dezvoltarea durabilă a zonelor rurale pentru că asigură nu doar protecţia culturilor agricole, ci şi a comunităţilor locale şi a bunurilor publice şi private din zonele de intervenţie.
Conform studiilor de fezabilitate care stau la baza dezvoltării Sistemului, rentabilitatea investiţiei în servicii de protecţie antigrindină prin tehnologia rachetelor antigrindină variază între 1:7 şi 1:14 (pentru un leu investit, se salvează alţi 7 lei, respectiv 14 lei). În general, eficienţa economică a infrastructurii antigrindină variază în funcţie de costurile de înfiinţare/operare/exploatare şi întreţinere, de condiţiile meteo-climatice din sezonul de combatere a căderilor de grindină, precum şi de numărul şi calitatea intervenţiilor active în atmosferă din sezon.
Astfel, costul serviciilor de intervenţie activă în atmosferă, pentru fiecare sezon de combatere a căderilor de grindină, variază între 9-20 euro/ha, funcţie de variabilele amintite. Pentru anul 2019, costul total al serviciilor de combatere a căderilor de antigrindină pentru culturile din zona protejată, a fost de 65,7 lei/ha, echivalentul a circa 13,7 euro/ha.
Citeste si: Mai multe zone din centrul Capitalei devin pietonale sâmbătă şi duminică- HARTA zonelor de promenadă
Citeste si: Pensionarele vor primi 375 de lei, pe lângă pensie, în luna decembrie. Cine beneficiază de această sumă?- kfetele.ro
Citeste si: Orgoliul și mândria l-au ţinut pe Mihai Bendeac departe de Gabriel Cotabiţă: "Iartă-mă. Deși e prea târziu. Mi-am dovedit că sunt un om prea mândru"- radioimpuls.ro
Citeste si: Simion se pregătește să blocheze alegerile. Reprezentanții AUR au primit ordin să nu semneze procesele verbale cu rezultatele voturilor- antena3.ro
SNACP se dezvoltă la nivel regional; unităţile de combatere a căderilor de grindină (UCCG) şi punctele de lansare (PL) din structură protejează culturile cu înaltă valoare economică, comunităţile rurale şi infrastructura publică şi privată din mai multe judeţe din regiunile în care sistemul este operaţional, şi care au nivel ridicat de vulnerabilitate la fenomene meteorologice periculoase.
Activitatea de combatere a căderilor de grindină se desfăşoară cu asistenţa tehnică a Proiectantului General, în baza Programelor de Omologare pentru fiecare Unitate, avizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri; Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor; Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor şi Ministerul Afacerilor Interne. Din componenţa Proiectantului General fac parte: Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru pedologie, agrochimie şi protecţia mediuluI (ICPA) Bucureşti, Universitatea din Craiova, Romarm-Electromecanica Ploieşti, etc.
Citeste si: Polițistul care și-a măsurat mușchii cu „Beleaua” Corduneanu, la o halbă de bere, a fost retrogradat! Ofițerul Dan Negură a ajuns subcomisar după ce a fost cercetat disciplinar!
"Activităţile de combatere a căderilor de grindină nu afectează balanţa generală de apă în nor, nu au impact semnificativ asupra dinamicii sistemului noros (inclusiv schimbarea direcţiei acestuia) ci, dimpotrivă, asigură creşterea şi uniformizarea precipitaţiilor numai în aria de combatere şi adiacentă acesteia. Activităţile de intervenţii active în atmosferă generează modificări ale condiţiilor meteo-climatice la nivel local, cu rază limitată de acţiune, în spaţiu şi timp, dat fiind faptul că un punct de lansare (PL) protejează faţă de căderile de grindină comunităţile şi culturile agricole de pe o arie circulară cu raza de circa 10 km", precizează ministerul.
Citeste si: Fostă consilieră a Vioricăi Dăncilă, arestată preventiv împreună cu soţul său
Numai în anul 2019, au fost primite, prelucrate şi transmise un număr total de 4.588 informări, atenţionări nowcasting meteorologice şi hidrologice, din care peste 1.300 au fost avertizări de cod portocaliu şi roşu, ceea ce reprezintă o valoare în creştere uşoară faţă de anii anteriori şi care reflectă tendinţa de intensificare schimbărilor climatice şi la nivelul României.
Ca urmare a măsurilor de investiţii în instrumente de management al riscurilor climatice, în special dezvoltarea activităţilor de intervenţii active în atmosferă, suprafeţele afectate de căderile de grindină au fost diminuate semnificativ, mai arată Ministerul Agriculturii.
