VIDEO - Ministerul Justiției cere prag de 9.000 de lei pentru dezincriminarea abuzului în serviciu

Proiectul se aseamănă cu OUG 13 și a plecat de la Ministerul Justiției pentru ca deciziile CCR să fie în acord cu Codul Penal. Însă, Cătălin Predoiu, ministrul Justiției nu a instituit un prag, cum a cerut Curtea Constituțională.

Ministerul Justiției propune prag de 9.000 de lei pentru abuzul în serviciu

După o zi jumătate de la adoptarea proiectului de Senat privind abuzul în serviciu, Ministerul Justiției a cerut instituirea unui prag de 9.000

Citește și: VIDEO- Se legalizează hoția? Întrebarea este aceeași pentru mulți, după ce senatorii au dezincriminat abuzul și neglijența în serviciu sub pragul de 250.000 de lei

De asemenea, ministerul Justiției a transmis printr-un comunicat că:

• „1. În legătură cu infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută de art.297 din Codul penal, Decizia Curții Constituționale a României nr.392/2017 prevede:
• a) paragraful 55 – „(…) Curtea, fiind ținută de obligația de a interpreta o dispoziție legală în sensul de a produce efecte și pentru a da, astfel, un sens constituțional acesteia [a se vedea în acest sens Decizia nr. 223 din 13 martie 2012], consideră necesară instituirea unui prag al pagubei și circumstanțierea vătămării produse prin comiterea faptei, elemente în funcție de care să se aprecieze incidența sau nu a legii penale”;
• b) paragraful 56 – „(…) Curtea subliniază că legiuitorul are obligația de a reglementa pragul valoric al pagubei și intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natură să determine apariția unor situații de incoerență și instabilitate, contrare principiului securității raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii.”
• 2. Nu există nicio referință concretă în deciziile Curții Constituționale a României sau în avizele Comisiei de la Veneția cu privire la valoarea economică sau financiară a unui astfel de prag valoric pentru infracțiunea de abuz în serviciu.
• 3. Pentru dezbaterile din Camera Deputaților asupra proiectului de lege privind nivelul pragului la infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 din Codul penal, Ministerul Justiției va susține adoptarea de către Camera Deputaților a unui prag de 9.000
  de lei”.

Citește și: VIDEO- UPDATE- EXCLUSIV- Scandalul RCA continuă: brokerii susțin că se simt discriminați în raport cu firmele de asigurări

Se revine sau nu la OUG 13?

În primă fază, Senatul a adoptat un proiect de modificare a Codului Penal prin care se cerea un prag valoric de 250 de mii de lei pentru abuzul în serviciu. Concret, dacă prejudiciul este mai mic de suma dată, fapta nu se mai consideră infracțiune. Exact același lucru prevedea și OUG 13, care a generat proteste ale oamenilor. Diferența este că atunci, pragul prevăzut era de 200.000 de lei. 

Cei care au optat pentru aceste modificări au fost liderii PSD, PNL și UDMR, și, are în Senat 78 de voturi pro și 25 de voturi contra.

Citește și: VIDEO- Au apărut noile modificări ale Coaliției pentru pensiile speciale

Conform HotNews.ro, amendamentul depus de parlamentarii Coaliției vine la un proiect de lege înaintat de guvern care însă nu prevedea un prag valoric, ci doar precizarea că infracțiunea de abuz în serviciu și de neglijență în serviciu este dacă funcționarul public nu îndeplinește o lege, o ordonanță sau o ordonanță de urgență cauzând un prejudiciu sau o vătămare unei persoane.

Citește și: Poliţiştii protestează în fața sediului MAI. "Suntem sclavii incompetenței voastre!"

Citeste si: Bebe la 1 luna – dezvoltarea bebelusului si sfaturi pentru parinti- catena.ro

Citeste si: Irina Columbeanu și Ramona Gabor l-au scos pe Irinel Columbeanu de la azil! Gestul emoționant făcut de fiica fostului milionar! Unde l-a dus pe tatăl ei?- wowbiz.ro

Modificările propuse la Codul Penal în cazul infracțiunilor de abuz și neglijență în serviciu sunt justificate de mai multe decizii ale Curții Constituționale care preciza, pe de o parte, că trebuie precizate actele care nu sunt îndeplinite, adică legislație primară, iar pe de altă parte că e nevoie de un prag valoric.

Se legalizează hoția? Întrebarea este aceeași pentru mulți, după ce senatorii au dezincriminat abuzul și neglijența în serviciu sub pragul de 250.000 de lei

Senatorii au votat miercuri modificarea Codului Penal prin impunerea unui prag valoric de 250.000 de lei pentru incriminarea abuzului în serviciu. Dragnea și Grindeanu au încercat același lucru, iar USR acuză că asistăm la o nouă OUG13, dar în plină zi.

Opoziția a fost luată astăzi prin surprindere după ce, proiectul de lege inițiat de Guvern a fost introdus. Proiectul a fost inițiat de Guvern și trimis în Parlament, la data de 29 decembrie 2022. De asemenea, proiectul prevede modificarea Codului Penal pentru a-l raporta la deciziile Curții Constituționale.

Cum arată OUG 13 din 2017

Dezincrimarea abuzului în serviciu făcea parte a OUG13 din 2017, emisă de guvernul Grindeanu, unde ministru al Justiției era Florin Iordache. Articolul din Ordonanța 13 avea un prag de 200 de mii de lei.

În urma protestelor oamenilor, Guvernul PSD a abrogat OUG13. Astfel, Liviu Dragnea a fost condamnat în mai 2019 pentru abuz în serviciu în dosarul angajărilor fictive, cu sentința de 3 ani de închisoare cu suspendare.

Noua formă votată în Senat:

• Fapta funcționarului public care, cu știință, în exercitarea atribuțiilor de serviciu,  nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă mai mare sau egală cu 250.000 de lei ori o vătămare gravă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică.
• Dispozițiile prevăzute privind condiția ca paguba să fie mai mare sau egală cu 250.000 de lei nu se aplică dacă făptuitorul a mai săvârșit o infracțiune de abuz în serviciu ori de neglijență în serviciu într-un interval de 5 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești și de condamnare.
• Cu pedeapsă se sancționează și fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, îngrădește exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situație de inferioritate pe temei de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenența politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică, necontagioasă sau infecție HIV/SIDA.

Citește și:  VIDEO- EXCLUSIV- Scandalul RCA continuă: brokerii susțin că se simt discriminați în raport cu firmele de asigurări

Citește și:  Plafonarea RCA, pe masa Guvernului

Senatul a impus o nouă formă și pentru neglijența în serviciu

• Fapta funcționarului care, din culpă, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ și prin aceasta cauzează o pagubă mai mare sau egală cu 250.000 de lei ori o vătămare gravă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice saue ale unei  persoane juridice, se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
• Dispozițiile prevăzute privind condiția ca paguba să fie mai mare sau egală cu 250.000 de lei nu se aplică dacă făptuitorul a mai săvârșit o infracțiune de neglijență de serviciu ori de abuz în serviciu într-un interval de 5 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de condamnare.

Citește și:  VIDEO- ASF a anunțat că asigurările RCA vor fi plafonate la nivelul din februarie 2023

Citește și:  Românii care nu-și plătesc amenzile vor rămâne fără permis auto

Cătălin Drulă face acuzații împotriva noului proiect: „Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă vor să dea liber la furat până în 250.000 de lei”

Cătălin Drulă,  președintele USR a reacționat dur  privind noile schimbări:  „E legea care ne-a scos în stradă, cu sutele de mii, în 2017. E legea pe care am oprit-o atunci. Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă vor să dea liber la furat până în 250.000 de lei”.

Citeste si:  Papa Francisc a fost dus de urgență la spital! Cu ce probleme se confruntă episcopul Romei- kanald.ro

Citeste si:  Adelina Pestrițu, mesaj public pentru Ana Morodan, după ce a fost reținută de polițiști- wowbiz.ro

Citește și:  Poliţiştii protestează în fața sediului MAI. "Suntem sclavii incompetenței voastre!"

Citeste si: Laurențiu Reghecampf, dezvăluiri cutremurătoare despre ziua în care tatăl său s-a stins din viață: „A avut foarte multe momente când s-a simțit rău, dar mama mereu a fost lângă el.”- kfetele.ro

Citeste si: Cerințele care trebuie respectate cu sfințenie! Ce le-a cerut Maluma organizatorilor Neversea pentru a cânta la festival- radioimpuls.ro

Fostul ministru al Justiției, Stelian Ion a avut și el drept la replică:  „Ce reprezintă pentru îmbuibații din PSD și PNL 50.000 de euro? O nimica toată. Iohannis și Predoiu desăvârșesc ce a început în 2017 Dragnea”.

Citește și:  VIDEO- Au apărut noile modificări ale Coaliției pentru pensiile speciale

Citeste si:  “Mi-am format un principiu de viață care s-ar putea să supere pe multă lume.” Dinu Maxer a dezvăluit motivele reale ale divorțului- kfetele.ro

Citeste si:  Dinu Maxer a rupt tăcerea și a oferit primele detalii despre divorțul de Deea Maxer. Fosta lui soția a trimis un mesaj în direct: "Incompatibili în principii, dorințe, vise, mentalitate, planuri, putere de iubire și implicare”- radioimpuls.ro

Cu toate acestea, Niculescu Țăgârlaș (PNL), președintele Comisiei Juridice din Senat a explicat că s-a votat în așa fel încât Parlamentul să modifice legea în acord cu deciziile Curții Constituționale:   „Reprezentanții Coaliției de guvernare au formulat amendamente care au fost dezbătute și au fost admise de către comisia juridică, fiind integrate în cadrul raportului. Senatul este prima cameră sesizată”.

Citește și:  VIDEO- Ce a spus președintele Klaus Iohannis după ce a fost întrebat despre pensiile speciale