Misterul din spatele brânzei din piețele românești. Semnal de alarmă: „Nu este neapărat telemea de oaie cu vacă”
Specialiștii îi sfătuiesc pe români să citească mai bine etichetele produselor pe care le cumpără. Iată ce se poate ascunde sub denumirea de „brânză mixtă”, aliment pe care îl găsim în piețele românești.
Românii au devenit sceptici în privința alimentelor pe care le achiziționează de pe rafturile magazinelor, dar și din piețele din întreaga țară.
Cei mai mulți preferă alimentele cumpărate direct de la producător, mai ales în ceea ce privește lactatele, legumele și fructele. Cei care se îndreaptă spre producători pornesc la drum cu speranța că vor cumpăra alimente curate. Specialiștii menționează că unii producători nu sunt foarte sinceri în legătură cu marfa lor.
Putem găsi alimente falsificate la rafturile din magazine
Directorul Institutului Național de Cercetări Alimentare, Alexandru Cîrîc, a explicat care sunt cele mai falsificate alimente de pe rafturile magazinelor din țară.
Acesta a menționat că uleiul de măsline este alimentul cel mai falsificat la nivel global și că în ultimele luni s-au descoperit astfel de uleiuri și în magazinele din România.
„Falsul alimentar este o problemă destul de răspândită. De multe ori, nu luăm în considerare faptul că un produs este, dacă tot vorbeam despre îndulcitori, îndulcit cu un îndulcitor și nu cu zahăr. Deși pe el scrie că ar conține zahăr. Dar cineva puțin antrenat își dă seama imediat că acel produs are un gust remanent ușor amărui, ceea ce înseamnă că a fost folosit un îndulcitor”,
În anumite țări, falsul alimentar este pedepsit penal.
La ce trebuie să fie atenți românii atunci când cumpără brânzeturi?
Alexandru Cîrîc a mai explicat că la capitolul brânzeturi, țara noastră nu se poziționează foarte bine și „curat”.
Pentru brânza de Sibiu nu este garantată originea sa efectivă, iar testele de laborator nu pot oferi rezultate concludente cu privire la locul de proveniență a acesteia.
În ceea ce privește brânza mixtă, există unele aspecte pe care românii nu le au în vedere atunci când fac cumpărături.
„Putem să spunem în laborator că, într-adevăr, brânza are oaie, sau că nu are vacă, sau că nu are capră sau că e de oaie, de capră. Dar atunci când găsim o telemea mixtă nu înseamnă că este telemea de oaie și de vacă, înseamnă că este telemea de vacă în care s-a scăpat o picătură de lapte de oaie.(...) Nu este telemea de oaie, este telemea cu lapte de oaie, asta înseamnă că pe lângă laptele de vacă are și lapte de oaie”, a mai explicat directorul Institutului Național de Cercetări Alimentare
pentru sursa menționată anterior.
Expertul atrage atenția asupra strategiilor de marketing folosite de vânzători, de cele mai multe ori. Unii români uită să citească și eticheta de pe spatele produsului, cea care îl poate apropia mai mult de realitate cu privire la ingredientele folosite în compoziția diverselor alimente.