Muresanu a început să publice poezie în revista Foaie pentru minte, inimă şi literatură. S-a numărat între conducătorii Revoluţiei din 1848, ca membru în delegaţia Braşovului la Adunarea de la Blaj, tinuta in luna mai.

Poemul său Un răsunet, scris la Braşov pe melodia anonimă a unui vechi imn religios (Din sânul maicii mele), poem denumit ulterior Deşteaptă-te, române!, a devenit imn revoluţionar- fiind numit de Nicolae Bălcescu „Marseilleza românilor”.

Citeste si: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro

Citeste si: Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat- antena3.ro

Citeste si: Un bărbat din Ploiești a sunat la 112 pentru că doi vecini nu răspundeau la ușă. Polițiștii au făcut o descoperire năucitoare- wowbiz.ro

În 1990 Deşteaptă-te, române! a devenit imnul de stat al României. După Revoluţia de la 1848 Mureşanu a muncit ca traducător la Sibiu şi a publicat în revista Telegraful Român, operele sale având tentă patriotică şi de protest social. În 1862 poeziile sale au fost adunate într-un volum. Având sănătatea precară, a murit în 1863 la Braşov, unde a si fost inmormantat dupa numeroase controverse.

Înmormântarea sa a pricinuit un protest al enoriaşilor Bisericii „Sf. Treime” de pe Tocile, pe motiv că în cimitirul parohial ortodox nu şi-ar avea locul un credincios unit (greco-catolic). În favoarea înhumării lui Andrei Mureşanu în cimitirul Bisericii de pe Tocile a intervenit însuşi mitropolitul Andrei Şaguna, cu îndemnul: „ Proştilor, ce mai întrebaţi, îngropaţi-l şi tacă-vă gura .” Cuvântările funebre au fost rostite de

preotul unit Ioan V. Rusu şi de Iacob Mureşanu. Din pacate, locul de veci al poetului nu arata cum s-ar cuveni...Pe mormant nu se zareste nicio floare...


Abonează-te pe


Partenerii nostri
Clipul zilei pe stirilekanald.ro:
Te-ar putea interesa si