Fiul unui muzician si al unei rusoaice din Leningrad, Gogu Radulescu si-a luat doctoratul dupa ce a absolvit "Academia de Inalte Studii Comerciale si Industriale" din Bucuresti. A fost presedinte al "Frontului Studentilor Democrati", organizatie antifascista controlata de comunisti in anii ’30. Omul politic a petrecut anii razboiului in URSS (in 1941 a dezertat din armata romana fugind spre liniile sovietice, apoi a fost deportat in Siberia, iar in final s-a alaturat emigratiei politice de la Moscova).
Radulescu a fost adjunctul ministrului Comertului Exterior intre 1949-1952. In 1952 a fost exclus din partid si destituit odata cu indepartarea grupului Luca-Pauker-Georgescu. A fost numit ministru al Comertului Interior, apoi al Comertului Exterior, vicepresedinte al Consiliului de Ministri si vicepresedinte al Consiliului de Stat.
Totodata a fost membru al CC al PCR si al Comitetului Politic Executiv (1965-1989). Politicianul a facut parte din cercul intim al Nicolae Ceausescu fiind singurul din "garda veche" a Partidului Comunist care i-a castigat increderea dictatorului. Totusi, apropiatii lui le-au marturisit istoricilor ca desi era servil cu "fiul poporului", noaptea, sub influenta licorilor bahice radea de gafele lui Ceausescu si sustinea ca este dizident.
In 1938 s-a casatorit cu Dorina Radulescu (nascuta Rudich), dactilografa si veterana a partidului, care publicase articole cu caracter social in presa de stanga a vremii, iar ulterior a devenit poeta si prozatoare.
Femeia a decedat la inceputul anilor 1980 si a fost inmormantata la Cimitirul Sfanta Vineri din Capitala.
Nu a avut copii biologici ci un singur fiu infiat care s-a mutat in Franta. Locul de veci al poetei este in paragina, plin de buruieni si cu piatra funerara scorojita.
Cu greu se mai pot citi cateva cuvinte din versurile chiar de cea care se odihneste pentru eternitate acolo.